Credincioşii Bisericii Ortodoxe Române se vor bucura anul acesta de un eveniment unic - moaştele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, vor fi aduse în pelerinaj la Mănăstirea Pantocrator din judeţul Teleorman, în perioada 30 aprilie - 8 mai, anunţă Agerpres.
"Este un an semnificativ pentru Biserica Ortodoxă Română - avem 140 de ani de la Autocefalie, 100 de ani de Patriarhat şi 1.700 de ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din 325. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Mănăstirea Pantocrator se va continua tradiţia pelerinajului în Duminica Mironosiţelor. Pentru că noi aici, în Mănăstirea Pantocrator, avem o tradiţie a Pelerinajului la Duminica Mironosiţelor. De ce aceasta? Pentru că principala ocrotitoare a mănăstirii este Sfânta Mironosiţă şi-ntocmai cu Apostolii Maria Magdalena. (...) Anul acesta este un an special, deoarece vom avea bucuria de a avea, aici, trupul întreg al Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin", a declarat pentru Agerpres vicarul administrativ al Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, Serafim Baciu.
Acesta a arătat că, din 1211, trupul sfintei nu a mai ieşit în afara Italiei decât o singură dată, în anul 2017, "la insistenţele autorităţilor bisericeşti de stat din Grecia", moaştele fiind scoase pentru prima oară şi duse pentru o lună la Atena.
› Vezi galeria foto ‹
"Este a doua oară când trupul părăseşte Italia şi vine într-o ţară ortodoxă, în România, pentru a binecuvânta şi pe credincioşii ortodocşi români de aici, care au o evlavie deosebită la Sfânta Împărăteasă Elena. Se vede aceasta din mulţimea de biserici închinată Sfinţilor Împăraţi şi Întocmai cu Apostolii Constantin şi Maica Sa Elena, dar şi din faptul că peste 900.000 de români poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena", a spus părintele Serafim.
Părintele a dezvăluit că, întâmplător, în 2017, a găsit "câteva imagini şi filmări de la pelerinajul pe care grecii l-au făcut cu Sfânta la Atena".
"Am văzut cât de frumos a fost primită Sfânta, ca o adevărată împărăteasă. Văzând acele imagini, mi-a încolţit ideea: zic - oare nu o fi posibil să aducem Trupul Sfintei şi în România, ca românii să se bucure de prezenţa acestei mari sfinte şi împărătese a Lumii Creştine? Noi, aici, la Episcopie, avem pe unul dintre colaboratorii noştri, unul dintre consilieri, care a studiat la Veneţia. Studiind la Veneţia, cunoştea foarte bine conducerea Bisericii din Veneţia, pe Patriarhul latin al Veneţiei şi atunci a fost foarte uşor să punem o întrebare: Este oare posibil ca în 2024 - doream noi - să aducem Trupul Sfintei? Ni s-a răspuns că pentru 2024 este imposibil, deoarece ei avuseseră un pelerinaj în interiorul Italiei, undeva în Sardinia, şi au o regulă foarte strictă de conservare a Sfintelor relicve", a arătat clericul.
Demersurile pentru aducerea Sfintelor Moaşte în România au durat "aproape doi ani şi ceva", moaştele Sfintei Elena fiind "cel mai de preţ odor" pe care îl deţine Veneţia.
"Alături de Sfântul Apostol Marcu - ce are trupul în Basilica San Marco, celebra catedrală din Veneţia - (N.r. - Sfânta Elena) este considerată a doua ocrotitoare. Şi atunci veneţienii au o deosebită evlavie faţă de ea. Şi există o regulă, vă spuneam, nu se poate ca trupul să iasă consecutiv doi ani în pelerinaj. Şi atunci au zis: încercăm poate în 2025. Eu nici nu m-am gândit atunci că 2025 este, de fapt, un an marcant. (...) Şi iată, în acest an, aşa a rânduit Sfânta. Pentru că să ştiţi, până la urmă, nu noi. Noi facem planuri, noi spunem că vrem anumite lucruri, dar, până la urmă, tot Dumnezeu, tot sfinţii sunt cei care ne spun cum e mai bine de făcut", a subliniat părintele Serafim.
Autorităţile italiene au impus însă "reguli foarte stricte" pentru acest pelerinaj.
"Foarte dificil, pentru că, să ştiţi, regulile sunt foarte stricte şi ei au pus foarte multe condiţii vizavi de locul de expunere a Sfintelor Moaşte, vizavi de securitatea acestora pe perioada şederii în România. Deci lucrurile nu sunt foarte simple. Au vrut planuri de situaţie, au vrut lucruri concrete, au vrut să ştie că avem sprijinul autorităţilor din România pentru acest lucru, pentru că, iată, vorbim de un odor care are o vechime de 1.700 de ani. Deci nu vorbim de un lucru foarte simplu. Pe lângă faptul că este sfântă, pe lângă faptul că ei o preţuiesc foarte mult, o protejează foarte mult pe Sfânta Împărăteasă Elena. Şi atunci, în colaborare cu autorităţile, cu Jandarmeria, cu Poliţia, am făcut o întâlnire cu reprezentanţii Patriarhiei de Veneţia şi atunci s-au stabilit anumite rânduieli şi anumite reguli pentru a face posibilă venirea Sfintei în ţara noastră", a explicat părintele vicar.
Racla cu Sfintele Moaşte va poposi câteva ore şi în Catedrala Patriarhală.
"Principala biserică a ţării pusă sub ocrotirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este Catedrala Istorică Patriarhală din Bucureşti. Şi să nu uităm că anul acesta va fi, iată, cumva, şi o binecuvântare pentru un alt eveniment care va avea loc în Biserica Ortodoxă Română - Sfinţirea Catedralei Naţionale. Deci Sfânta Împărăteasă Elena se va opri în Cetatea Bucureştilor prima dată, cum este firesc, şi va fi întâmpinată de Întâistătătorul Bisericii Noastre, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Preţ de două - trei ore, moaştele vor fi în Capitală, la Catedrala Patriarhală. Pentru că este un timp foarte scurt, pelerinii nu vor avea timp să vină acolo şi atunci îi îndemnăm pe toţi să îşi programeze timpul şi să ajungă aici, la Mănăstirea Pantocrator, unde Sfânta va rămâne timp de nouă zile. Pentru că de la Catedrala Patriarhală, în după-amiaza zilei de 30 aprilie, va pleca (...) şi se va îndrepta către Mănăstirea Pantocrator, unde Sfânta Împărăteasă Elena va fi primită cu o procesiune, aici, în mănăstirea aceasta. Şi vorbeam de reguli de securitate, nu au acceptat cei de la Veneţia aşezarea Trupului Sfintei în baldachinul de afară şi au vrut neapărat ca Trupul să fie în biserică. Şi atunci Trupul va fi aşezat chiar aici, în această biserică în care ne aflăm, în biserica cea mare a Mănăstirii Pantocrator", a informat părintele Serafim Baciu.
În perioada pelerinajului, Biserica Mănăstirii Pantocrator va fi deschisă în permanenţă, "pentru ca fiecare credincios, fiecare român care doreşte să ajungă şi să atingă şi să o cinstească şi să vadă Trupul Sfintei Împărătese Elena să poată face acest lucru".
"Vor fi măsuri de securitate, măsuri de ordine, culoare unice de intrare, de ieşire, adică totul se va face într-o bună rânduială şi într-o consultare cu autorităţile statului competente pentru desfăşurarea acestui eveniment", a punctat părintele.
La pelerinaj pot veni şi creştini romano-catolici pentru a se închina la Moaştele Sfintei Elena, aşezată într-o frumoasă raclă din argint şi sticlă.
"Orice credincios creştin din această ţară poate veni şi poate atinge, sau poate vedea, se poate închina la Trupul Sfintei Împărătese Elena. Pentru noi, ortodocşii, acest moment al pelerinajului este, în primul rând, un moment al rugăciunii, este un moment al comuniunii şi este un moment al apropierii noastre de Sfinţi. Şi momentul cel mai prielnic de a vedea puterea Harului Duhului Sfânt. Gândiţi-vă că Trupul Sfintei Împărătese este întreg şi are o vechime atât de mare. Are, am văzut la Veneţia, deschisă racla. A fost într-o raclă istorică, iar când au dus trupul la Atena şi-au dat seama că racla istorică nu rezista călătoriei. Şi atunci au confecţionat o raclă foarte frumoasă din argint, împodobită cu pietre, şi din sticlă. Deci, Sfânta se vede în raclă. Şi, mergând la Veneţia, părinţii de acolo au deschis racla şi am putut vedea Trupul Sfintei. Picioarele, mâinile sunt întregi, au pielea uscată pe oase, chiar şi carnaţie uscată şi rămasă intactă pe oase. Aceasta este numai puterea Harului Duhului Sfânt care lucrează. Şi, mai mult decât atât, (moaştele - n.r.) răspândesc şi bună mireasmă", a afirmat părintele vicar.
La rândul său, Stareţul Mănăstirii Pantocrator, arhim. dr. Sebastian Serdaru, Exarhul Mănăstirilor din Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, a arătat că la buna desfăşurare a evenimentului vor contribui preoţi, atât din mănăstire, cât şi cei apropiaţi, maicile de la metocul mănăstirii.
"Sunt foarte mulţi oameni care vor fi implicaţi în organizare, în ajutorul pe care va trebui să îl dăm pelerinilor. Ca în fiecare an se va împărţi apă, ceaiuri şi alte lucruri care le vor fi de imediată trebuinţă. Suntem aici, aşadar, spre slujirea tuturor celor care vor dori să se întâlnească cu Sfânta Elena", a punctat părintele Sebastian, pentru Agerpres.
Vorbind despre pelerinaj, arhim. Sebastian Serdaru a subliniat că "aşteptarea în sine la rândul închinării la Sfintele Moaşte arată sau reflectă, mai bine zis, jertfa, sacrificiul pe care noi îl facem pentru a ajunge înaintea unui sfânt".
"Dacă înaintea unui om deosebit al lumii acesteia, să zicem, de multe ori poate avem emoţie sau ne pregătim într-un anumit fel, cu atât mai mult atunci când, ca oameni plini de credinţă, mergem înaintea prietenilor lui Dumnezeu, cum îi numeşte Scriptura: 'Minunat este Dumnezeu întru Sfinţii Săi'. Sunt oameni care au depăşit condiţia aceasta fizică tocmai pentru că mintea lor, inima lor a fost aşezată în Dumnezeu şi de aceea ei, iată, rămân cumva nemuritori în amintirea noastră, în rugăciunile noastre. Sfinţii sunt şi cei care ne inspiră până la urmă de multe ori să luăm tot felul de decizii, să ne schimbăm viaţa. (...) Acum, fiecare dintre noi alegem la ce coadă vrem să stăm. Vrând-nevrând, stăm la diverse cozi în viaţa aceasta, pentru că nu avem încotro. Trebuie totuşi să ne plătim facturile sau, aşa cum vedem în America, vrem să cumpărăm primul telefon sau alte obiecte din acestea, acolo nu ne mai este ruşine să stăm la astfel de cozi. Starea în sine la un pelerinaj, aşteptarea pentru a te întâlni cu un sfânt, pe de o parte, e foarte veche. Este o practică a Bisericii dintotdeauna. Faptul că ne întâlnim cu un trup, care, totuşi, este 'nestricăcios' după atâta timp, în primul rând, în credinţa Bisericii, înseamnă că ne întâlnim cu o înflorire a Harului lui Hristos. (...) Rămâne un model pentru noi şi, în egală măsură, un ajutor, pentru faptul că sfinţii sunt cei care mijlocesc înaintea lui Hristos intenţiile, dorinţele pe care noi le aducem cu inimi curate înaintea lor", a mărturisit părintele stareţ.
Totodată, vicarul administrativ al Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, Serafim Baciu, a informat că în perioada în care lăcaşul de cult va găzdui moaştele Sfintei Împărătese Elena, Mănăstirea Pantocrator în colaborare cu Consiliul Judeţean Teleorman şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, vor organiza un simpozion naţional despre Centenarul Patriarhiei Române şi Sinodul I Ecumenic.
"Simpozionul va avea trei secţiuni: prima secţiune este dedicată tocmai momentului acesta al împlinirii a 100 de ani de Patriarhat, cea de a doua secţiune este dedicată Sinodului de la Niceea, iar a treia secţiune este dedicată Sfintei Elena. (...) Vom avea bucuria să îl avem la Alexandria şi pe preşedintele Academiei Române, profesorul Ioan-Aurel Pop", a menţionat părintele Serafim.
Solicitat ca, în preajma pelerinajului la Moaştele Sfintei Împărătese Elena, să transmită un mesaj credincioşilor din Patriarhia Română, părintele stareţ Sebastian Serdaru a îndemnat la rugăciune "cu inima deschisă".
"Este o ocazie unică pentru noi să ne întâlnim cu această Sfântă care i-a iubit, de fapt, atât de mult pe creştini. Este o ocazie pentru noi să o vedem pe cea pe care biograful său, Eusebiu de Cezareea, o descria ca fiind 'o adevărată încântare". Spunea: 'Este surprinzător să o vezi pe cea care este una dintre cele mai puternice femei ale Imperiului cât de modest este îmbrăcată şi cum îi place să meargă în mijlocul oamenilor, să le asculte durerile, să dăruiască din belşug milostenii şi ajutorul ei în toate părţile'. Şi avem încredere că acest lucru se va întâmpla şi cu noi, creştinii de astăzi, pentru că sfinţii, aşa cum spuneam, traversează veacurile. Dacă au fost buni cu cei din vremea lor, cu siguranţă sunt buni în continuare cu creştinii din toate generaţiile. (...) De aceea să venim cu inima deschisă pentru că atingându-ne de Moaştele Împărătesei Elena ne vom bucura foarte mult şi vom avea această senzaţie de a atinge cumva Biserica Începuturilor, (...) care a ieşit din Catacombe, din prigoană, vremuri care sunt la fel, probabil, de triste, câteodată, şi în zilele noastre, aşa cum aminteaţi credinţa fiind atacată sub diverse forme. Şi lucrul acesta nu este plăcut pentru nimeni. Cu siguranţă însă, dacă Împărăteasa Elena a ştiut să apere Biserica în acea perioadă cruntă din istoria sa, şi noi trebuie să ne adunăm în jurul ei pentru a o ruga să protejeze Biserica, poporul nostru, familiile noastre şi, desigur, sufletele noastre ale tuturor", a transmis părintele stareţ al Mănăstirii Pantocrator.
Situată în localitatea Drăgăneşti-Vlaşca, în judeţul Teleorman, Mănăstirea Pantocrator este închinată Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena, Sfântului Ioan Teologul şi Sfintelor Femei Mironosiţe. Lăcaşul de cult a fost ridicat pe ruinele unui fost spital din Primul Război Mondial, devenit spital comunal şi apoi abandonat zeci de ani. Construirea bisericii, a chiliilor şi altarului de vară nu ar fi fost posibile fără iniţiativa a doi tineri teologi, părinţii arhimandriţi Sebastian Serdaru şi Serafim Baciu, care au decis să devină monahi, pentru a-şi dedica în totalitate viaţa lui Dumnezeu.
În 2012 a început construcţia paraclisului dedicat Sfintei Maria Magdalena, cu propriile economii ale celor doi monahi şi din donaţii strânse de la credincioşi, reuşindu-se ridicarea lăcaşului într-un timp record. Paraclisul a fost sfinţit în anul 2014, în Duminica Mironosiţelor, sala de mese, bucătăria şi altarul de vară închinat Schimbării la Faţă a Domnului fiind sfinţite în anul 2015.
Cu ajutorul episcopului Alexandriei şi Teleormanului, Preasfinţitul Părinte Galaction, cei doi părinţi au reuşit să aducă de la Roma la Drăgăneşti-Vlaşca o mică parte din moaştele Sfintei Maria Magdalena, pe care le-au depus spre venerare într-o raclă frumos cizelată cu scene din viaţa Sfintei.
Micul paraclis al Sfintei Maria Magdalena din curtea Mănăstirii Pantocrator devenind cu timpul neîncăpător pentru miile de pelerini veniţi la evenimentele organizate aici, s-a luat decizia ridicării unui lăcaş mai mare, Biserica Nouă. Începute în anul 2015, lucrările de pictură în tehnica fresco au fost finalizate în 2019. La Mănăstirea Pantocrator trăiesc zece monahi.
Mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, Sfânta Elena, ataşată mult de valorile religiei creştine, a trăit acum aproape două milenii, între anii 250 - 330 d.Hr. Prin râvna ei a fost descoperit locul Golgotei şi s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos. Sfânta Împărăteasă Elena a ridicat lăcaşuri de închinare pentru creştini atât la Ierusalim, cât şi la alte locuri sfinte, mai întâi dorind însă a se zidi, la Ierusalim, Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt.
Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi "întocmai cu apostolii". Veneţia găzduieşte Moaştele Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin. Când a murit, Împărăteasa a fost îngropată la Roma, apoi corpul său a fost transferat la Constantinopol. În 1211 Moaştele Sfintei Elena au fost furate de veneţieni, în timpul uneia dintre cruciade. De atunci, Moaştele au rămas în Veneţia.
Sfânta Împărăteasă Elena este sărbătorită în Biserica Ortodoxă Română şi în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, la data de 21 mai, împreună cu Sfântul Împărat Constantin cel Mare. În Biserica Romano-Catolică este sărbătorită la 18 august.
