Postul Paștelui începe de luni, 27 februarie, fiind cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Durează patruzeci de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, scrie observator.tv.
POSTUL PAŞTELUI. Traditia creştină spune că prin post ne purificăm trupeşte, dar mai ales sufleteşte pregătindu-ne astfel pentru Invierea Domnului Iisus Hristos.
Prima săptamână din Postul Mare se numeşte Săptamâna Curată. Oamenii de la ţară ţin cu sfintenie câteva reguli, astfel încât, gospodariile şi animalele lor sa fie ferite de rele.
POSTUL PAŞTELUI. După Lasatul Secului de branză, in Saptamana Curata, nu se ţese. Cei care nu respectă aceasta datină, pot avea parte de vizita inopinata a lui Toader, „care vine peste noapte si incurca iţele". Afectati ar putea să fie si caii sau vitele ale carui stapan nu tine sarbatoarea de San Toader. Animalele ar putea fi ranite sau atacate de fiare.
Regulile bisericeşti au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare, adică abtinerea totala de la mâncare şi bautură, sunt lunea şi martea din prima saptamana a postului, iar in ultima săptamana a postului, numita Săptămâna Patimilor, se ajuneaza luni, marti, miercuri, vineri şi sambata. În aceste zile se pot consuma, seara, doar pâine şi apă.
POSTUL PAŞTELUI. În toata perioada postului sunt două dezlegari la peste, pe 25 martie, de Buna Vestire, şi pe 24 aprilie, de Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii). În Postul Pastelui sunt interzise cununiile religioase.
