Papa Francisc va veni în România în perioada 31 mai - 2 iunie într-o vizită apostolică. Anunțul oficial a fost făcut vineri de Sfântul Scaun, care a oferit și câteva detalii asupra vizitei Sfântului Părinte în România.
Potrivit acestora, Papa va veni la București, după care va merge la Șumuleu Ciuc, Iași și Blaj.
Vizita Papei Francisc în România. Aroganțe ale unor preoți catolici cu o zi înainte de anunțul oficial
De ce a ales Vaticanul Șumuleu Ciuc
Șumuleu Ciuc este o fostă localitate, devenită în 1959, cartier al orașului Miercurea Ciuc.
Aici se află Bazilica Sfânta Maria, unul din cele mai importante locuri de pelerinaj ale Bisericii Romano-Catolice din România.
Până 1876 Șumuleul a fost reședința executivă a scaunelor secuiești ale Ciucului, Giurgeului și Cașinului, apoi a devenit comună a comitatului Ciuc. În 1850 așezarea Várdotfalva fusese înglobată Șumuleului, iar în 1941 a fost de asemenea înglobat satul Csobotfalva (numit Cioboteni în cadrul județului Ciuc din perioada interbelică).
În fiecare an, în sâmbăta de Rusalii, aici vin sute de mii de pelerini din toată lumea.
Franciscanii în secolul al XV-lea au sosit pe aceste meleaguri, și în perioada 1442-1448 au construit o mănăstire și o biserică.
Mănăstirea actuală a fost construită între 1733-1779, iar biserica între 1804-1876, pe temelia celor vehi. Podoaba cea mai mare a bisericii este Statuia Maicii Domnului cu pruncu-n brațe (sec.XVI), o statuie din lem de tei aurit (227 cm) așezată pe altarul principal al bisericii. În clădirea fostului Gimnaziului Romano-Catolic astăzi este centru de educație a copilului Domokos Pal Peter. În vârful muntelui se află Capela Salvator, cu tavan casetat, construită în amintirea victoriei asupra turcilor de la Belgrad din 1456. În casa de lângă capelă trăiește un sihastru.
Începuturile pelerinajului trebuiesc căutate în secolul al XV-lea, când papa Eugeniu al IV-lea aprobă în anul 1444 un pelerinaj de donație pentru terminarea bisericii în construcție. Mai târziu s-a datorat statuii făcătoare de minuni, care a înzestrat pe secuii din zonă cu forță și curaj, reușind să învingă de Rusaliile anului 1567 oastea protestantă a lui Sigismund. În prezent a devenit sărbătoarea maghiarimii de pretutindeni. În sâmbăta de Rusalii vin pelerinii din toate colțurile lumii. Și tot aici are loc în luna iulie "Întâlnirea celor 1000 de fete secui". sursa: welcometoromania
Iași, capitală a romano-catolicilor
Papa Francisc va merge și la Iași pentru că în capitala istorică a Moldovei se află una dintre cele mai importante comunități de credincioși romano-catolici din România.
Dieceza de Iași este una din cele șase episcopii romano-catolice din România, cu reședința la Iași. Dieceza de Iași a fost înființată în anul 1884 ca sufragană a Arhiepiscopiei de București, cu jurisdicție canonică în Moldova. Teritoriul cuprins în Dieceza de Iași are o suprafață de 46.378 km², pe teritoriul a opt județe (Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați, Vrancea), cu o populație de 4.680.995 de locuitori, din care 5,2% sunt catolici. Dieceza este condusă de episcopul Petru Gherghel, ajutat de episcopul auxiliar Aurel Percă (cu titlul canonic de episcop titular de Mauriana).
În ținutul Moldovei, care s-a numit în trecut Valahia Minor, a luat ființă în 1227 prima episcopie catolică, anume Episcopia de Milcov (1227-1241), în 1371 Episcopia de Siret (1371-1434), în 1418 Episcopia de Baia (1413-1523), iar în 1607 Episcopia de Bacău (1607-1818). "Misionarii care activat erau călugări franciscani, iezuiți și dominicani veniți din Italia, Polonia și Ungaria. După 1818, activitatea misionarilor catolici din Moldova a fost coordonată de la Iași, unde a funcționat Vicariatul Apostolic al Moldovei (1818-1884)."
La 27 iunie 1884 papa Leon al XIII-lea, prin scrisoarea "Quae in christiani nominis incrementum" , a înființat iarăși o episcopie pentru Moldova, care cuprindea până în preajma primului război mondial, teritoriul actual al diecezei, iar după primul război mondial, aceast teritoriu a fost mărit cuprinzând și teritoriul actual al moldovei dintre Prut și Nistru (Republica Moldova) până la încorporarea acestui teritoriu la Uniunea Sovietică. Primul episcop, numit, cu reședința în Iași, a fost Mons. Nicolae Iosif Camilli, la 15 iunie 1884. Dominic Jaquet, Alexandru Teodor Cisar, Mihai Robu și Anton Durcovici au fost episcopi rezidențiali, în rest, la conducerea diecezei, s-au aflat administratori apostolici și "ordinarii substituti". Cel dintâi episcop originar din Moldova a fost Mihai Robu din Săbăoani.
La 21 februarie 1978 papa Paul al VI-lea l-a numit administrator apostolic de Iași pe Petru Gherghel, iar la 14 martie 1990 a fost ales și numit de Papa Ioan Paul al II-lea ca episcop de Iași. La 29 septembrie 1999 papa Ioan Paul al II-lea l-a numit pe Aurel Percă ca episcop auxiliar de Iași, acesta primind titlul canonic de episcop titular de Mauriana. sursa: wikipedia
Blaj, capitala greco-catolicismului din România
În Blaj își are sediul Arhiepiscopia de Făgăraș și Alba Iulia și întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma.
Blajul a fost în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea centrul cultural al românilor transilvăneni. Orașul a jucat un rol important în procesul de formare a limbii române moderne și a conștiinței naționale românești. Aici a apărut Biblia de la Blaj și tot aici a publicat Timotei Cipariu prima gramatică românească.
Catedrala Sfânta Treime a fost edificată între anii 1741 și 1749 în stil baroc, după planurile arhitecților vienezi de origine italiană Anton și Johann Martinelli. În această catedrală sunt înmormântați episcopul Inocențiu Micu-Klein și cardinalul Alexandru Todea.
