Sfinţii MIHAIL ŞI GAVRIIL. Potrivit tradiţiei creştine, Arhanghelul Gavriil a fost îngerul înveşmântat în alb care a răsturnat piatra de pe uşa mormântului lui Hristos şi este recunoscut ca martor al Învierii Domnului ce a dus marea veste mironosiţelor. Gavriil este înfăţişat în icoane ca purtător al unui semn divin, un crin. În scriptele religioase, Mihail (Mi-chael) se traduce, din ebraică, prin ?Cine-i ca Dumnezeu?. Misiunile acestui Arhanghel sunt numeroase: el transmite rugăciunile adresate de credincioşi Tatălui ceresc şi este cel dintâi dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii răzvrătiţi împotriva lui Dumnezeu. Pentru copii, Mihail este îngerul care le îndeplineşte dorinţele.
Sfinţii MIHAIL ŞI GAVRIIL. Potrivit tradiţiei, el poartă, uneori, cheile raiului, veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, ori la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori, îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemeni Sfântului Haralambie. Sfântul Arhanghel Mihail este reprezentat în iconografia ortodoxă şi în costum de soldat, care poartă în mână o sabie cu vârful îndreptat spre pământ.
Sfinţii MIHAIL ŞI GAVRIIL. Aceasta este ultima mare sărbătoare a sfinţilor înainte de începerea Postului Crăciunului. Dar, spre deosebire de sfinţi, arhanghelii nu sunt persoane canonizate odată cu trecerea la cele veşnice, ci sunt recunoscuţi ca îngeri. Se crede că la originea sărbătorii, care datează din secolul al V-lea, a stat sfinţirea unei biserici închinată Arhanghelului Mihail de către împăratul roman Arcadicus (396-408) din Constantinopol. Ulterior, în calendare a fost pomenit şi Arhanghelul Gavriil.
Arhanghelii, în viziunea populară, asistă la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
