Bărbaţii apreciază obiceiul străvechi de a "bea" 40 de pahare de vin, ce datează din moşi-strămoşi, când se credea că „ porţia" de 40 sau 44 de pahare de vin simbolizează puterea şi vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge şi putere de muncă.
Totuși, în tradiția populară, bărbații beau 44 de pahare cu vin. De unde provine diferența? După tradiția creștină, Sfinții martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind și zilele dintre 9 martie și 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
În această zi sunt prăznuiţi cei 40 Sfinți Mucenici din Sevastia. Refuzând să se închine idolilor, au fost întemnițați și bătuți cu pietre. În cele din urmă, guvernatorul a poruncit să fie aruncați în lacul înghețat de lângă orașul Sevastia.
În acea noapte, apă lacului s-a încălzit, gheață s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși încă vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și după un timp și-au dat sufletele. Slujitorii guvernatorului au aprins un foc mare și au ars trupurile sfinților.
9 martie, Ziua Sfinţilor Mucenici de la Sevastia. Tradiţii şi obiceiuri populare
Ziua de Mucenici, sărbătorită azi, păstrează numeroase elemente rituale ale străvechiului început de An agrar celebrat la echinocțiul de primăvară. Pe stil vechi, ziua de 9 martie era hotar între zilele aprige ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor.
Peste această zi s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: una precreștină, ultima zi a Babei Dochia, când această moare și se preface în stana de piatră, și altă creștină, prima zi a Moșilor jertfiți și transformați în cenușă pe rugul funerar pentru dreapta lor credință.
Obiceiurile din ziua de Mucenici formează un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor rituale, numite Sfinți, Sfintisori, Bradosi; beția rituală, când tradiția susține că e bine să bei în această zi 40 sau 44 de pahare cu vin, deschiderea mormintelor și porților Raiului, aprinderea focurilor de Mucenici prin curți și grădini, în fața caselor și în câmp; purificarea oamenilor și vitelor prin stropirea lor cu apă sfințită, protecția magică a caselor și anexelor gospodărești prin înconjurarea lor cu cenușă provenită de la focurile aprinse de Mucenici, bătutul pământului cu maiurile pentru alungarea frigului, așteptarea spiritelor morților cu scaune și mese întinse la focurile de Mucenici.
Era un timp ritual extrem de favorabil pentru efectuarea observațiilor și previziunilor meteorologice, pentru aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de Mucenici. Se credea că acum se prindeau cu ușurință vrăjile şi farmecele, că tăierea primelor corzi de viţă-de-vie aduce rod bogat.
