Astfel, potrivit noului cod, învăţământul obligatoriu ar putea fi de 13 clase, 12 ani plus o clasa pregătitoare. Dispar tezele nationale, elevii dau în schimb, la sfârşitul clasei a 8-a, un test de verificare a competenţelor.
Tot noul cod prevede Bacalaureat la 3 probe, în loc de 6, se renunţă la examenele orale la limba română şi la limba străină, discipline la care elevii ar urma să fie evaluaţi în timpul clasei a 12-a şi ar urma să obţină certificate europene de competenţe. Şi învăţământul superior suferă modificări: licenţă cu 2 probe, scris şi susţinerea lucrării.
De asemenea, profesorii debutanţi vor avea un an de probă, timp în care vor lucra sub supravegherea şi îndrumarea unui profesor titular.
Proiectului noului cod, care a fost deja prezentat Guvernului, a iscat mai multe dispute în domeniul Educaţiei. Dacă în cazul Codului Andronescu acesta a fost asumat de PSD, partenerii de Coaliţie de la PDL insistă asupra adoptării unui alt cod, cunoscut sub numele de Codul Miclea. Acest cod a fost pregătit de către Comisia Prezidenţială pe Educaţie, sub conducerea fostului Ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, încă din 2007 şi pare a fi susţinut de premierul Emil Boc.
Societatea Academică Română a realizat o analiză comparativă a celor două coduri, concluzia fiind că "părerile pe temele esenţiale, identificate ca fiind divergente, sunt împărţite, astfel încât e nevoie de o negociere între aceşti actori." Iată în continuare analiza comparativă a celor două coduri prezentată de SAR:
Codul Andronescu vs. Codul Miclea. Analiză comparativă SAR.
DECLARAŢIA ECATERINEI ANDRONESCU DUPĂ PREZENTAREA NOULUI COD GUVERNULUI
