REFERENDUM 2019. La referendum, cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "Da" sau "Nu" cu privire la următoarele întrebări:
1. ''Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?''
2. ''Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?''.
Cele peste 18.000 de secţii de votare organizate la nivel naţional pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul convocat de preşedintele Klaus Iohannis s-au deschis, duminică, la ora 7,00.
Aproape 18.000.000 de alegători sunt aşteptaţi la vot, procesul electoral urmând să se desfăşoare până la ora 21,00.
Pentru cele două scrutine au fost organizate 18.730 de secţii de votare pe teritoriul naţional, în străinătate cetăţenii români putând să voteze în 441 de secţii.
În Bucureşti, vor fi 1.269 de secţii de votare. În sectorul 1 al Capitalei vor fi organizate 166 de secţii, în sectorul 2 - 202, în sectorul 3 - 287, în sectorul 4 - 183, în sectorul 5 - 197, iar în sectorul 6 - 234.
Alegătorii vor primi trei buletine - unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum. Se votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp, între orele 7,00 - 21,00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea "VOTAT", pe buletine de vot separate - unul pentru alegerile europarlamentare şi câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului.
În secţia de votare vor fi instalate trei urne de vot, câte una pentru fiecare buletin de vot.
Alegătorul poate să voteze pentru un singur tip de scrutin sau pentru amândouă. El prezintă operatorului de calculator actul de identitate şi precizează pentru ce tip de scrutin doreşte să voteze.
Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.
Alegătorii care în ziua alegerilor se află în localitatea de domiciliu sau reşedinţă votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi. Cei care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară.
Au drept de vot şi cetăţenii comunitari care s-au înscris în listele speciale pentru a vota reprezentanţii României în Parlamentul European. Aceştia nu pot însă vota la referendum.
Cetăţenii români cu domiciliul în România pot vota la secţiile din ţară în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic sau a carnetului de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare, după caz.
Deţinuţii în baza unui mandat de arestare preventivă sau care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale votează prin intermediul urnei speciale.
Cu urna specială votează şi persoanele netransportabile din motive de boală sau invaliditate.
