Astfel, în caz de război, specialiştii ne recomandă să avem bani puşi deoparte şi provizii cu mâncare şi apă.
"Pe primul loc este apa. Mai ales cei care au deja boli diagnosticate trebuie să aibă pentru tratamentul lor o oarecare rezervă şi desigur alimentele conservate.
Alegeţi mâncare hrănitoare şi care ocupă spaţiu mic
Deci rămânem pe conserve, nuci, seminţe, alune, deci alimente uscate care sunt foarte dense caloric şi care ocupă spaţiu mic şi oferă o nutriţie foarte bună", spune Cristian Mărgărit, nutriţionist.
De asemenea, în această perioadă achiziţiile neesenţiale sunt de evitat. Un eventual război nu ar trebui să ne prindă cu buzunarele goale sau fără provizii de mâncare, spun specialiştii.
Deşi această perspectivă este deocamdată departe de România, e bine să avem o strategie.
Câţi bani să avem în casă în caz de război
Totodată, trainerii în educaţie spun că trebuie să avem atât un fond de urgenţă, cât şi un fond de siguranţă.
"Fondul de urgenţă înseamnă 1.000-2.000 de lei în casă. Fondul de siguranţă înseamnă un cont în euro la bancă, care să acopere măcar 3-4 luni de cheltuieli esenţiale. O parte să fie cash disponibil în euro sau dolari.
Cheltuielile neesenţiale sunt de evitat, cum ar fi un telefon sau mobilier nou. Nu aş recomanda imobiliare, dacă mai putem sta 3-6 luni, să vedem în ce direcţie mergem.
Cei care au deja credite se pot aştepta să plătească rate tot mai mari", spune Adrian Asoltanie, trainer educaţie financiară.
Casele de schimb au rămas fără valută. Românii și refugiații din Ucraina cumpăra euro și dolari americani
Românii au luat cu asalt casele de schimb valutar ca să cumpere euro sau dolari americani, speriaţi de conflictul din Ucraina.
De asemenea, refugiaţii care au venit la noi în ţară au mers să schimbe bani, înainte de a pleca spre Vest.
La casele de schimb valutar, vânzătorii îşi permit să majoreze preţul de mai multe ori pe zi, pe fondul cererii mari.
"Aceste IRCC va da o creştere de la 1 aprilie de la 1,17% cât e în prezent în trimestrul I la 1,86% pentru trimestrul II din 2022, ceea ce înseamnă o creştere medie de 100 de lei la rată", atrage atenţia Doru Iliescu, broker de credite.
La banci şi la casele de schimb, cererea de valută este mai mare ca de obicei în această perioadă.
Băncile aduc valută din alte ţări
În aceste context, pentru a face faţă cererii mai mari de valută, unele bănci au început să importe numerar din alte ţări.
Banca de stat, CEC Bank, de exemplu, aduce în această perioadă valută în numerar din import, din alte ţări.
Înainte de război nu era nevoie de import, pentru că băncile cumpărau valută de la cele care aveau numerar în plus.
Unele case de schimb valutar cer în perioada aceasta chiar şi 5,35 de lei pentru un euro. Unele exchange-uri din ţară lucrează cu lista de aşteptare, ca urmare a cererii mari de valută.
În Capitală, pentru că au mulţi clienţi, unele exchange-uri îşi permit să modifice tariful şi de mai multe ori pe zi.
Românii se înghesuie la paşapoarte. Programul de lucru a fost prelungit până la ora 20:00
Sute de români aşteaptă la coadă să îşi facă paşapoarte. Mulţi oameni au venit cu copiii şi spun că dacă se întâmpla ceva grav în România nu vor decât să aibă documentul cu care pot călători în altă ţară, unde să se simtă în siguranţă.
Solicitările pentru eliberarea de paşapoarte noi a crescut mult în ultima perioadă, motiv pentru care, Direcția Generală de Pașapoarte a prelungit programul cu publicul până la ora 20:00.
Pentru eliberarea paşaportului, oamenii trebuie să plătească aproximativ 250 de lei.
Guvernul se pregăteşte să introducă starea de criză în România. Ce înseamnă acest lucru
Guvernul se pregăteşte să introducă starea de criză în România, potrivit surselor noastre.
Aceasta nu va avea efecte asupra populaţiei, ci mai degrabă se referă la decizii de securitate şi apărare naţională.
Astfel, structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO.
Mircea Coşea: "România trebuie să treacă la economie de război, situaţia e gravă | Şi trebuie să ne înarmăm mai mult"
România ar trebui să treacă la o economie "de război" pentru că "situaţia este gravă", a spus analistul economic Mircea Coşea, duminică, la Antena 3, după ce FMI a tras un semnal de alarmă din cauza războiului din Ucraina.
Criza economică va avea un impact major şi asupra României, avertizează specialiştii. Aceştia spun că guvernul ar trebui să-şi schimbe abordarea şi să se concentreze pe luarea unor măsuri rapide şi concrete care vizează "economia de război".
Întrebat la ce ar trebui să ne aşteptăm la noi în ţară în ce priveşte economia, specialistul nu a venit cu veşti bune.
Aplicație pentru identificarea adăposturilor antiaeriene din România
Un programator român a realizat o aplicație care permite identificarea adăposturilor antiaeriene din România.
Aplicația este făcută de un tânăr din România şi, cu ajutorul ei, se poate localiza cel mai apropiat adăpost antiaerian utilizând localizarea în timp real.
De asemenea, aplicația oferă informații despre adăpostul antiaerian din apropierea domiciliului, dar și despre celelalte adăposturi.
Efectele războiului: Un euro costă 5,35 lei la casele de schimb | Mesajul BNR pentru populaţie, după 10 zile de război
Românii au luat cu asalt casele de schimb valutar şi au stat la coadă să schimbe banii, de teamă că leul se va deprecia foarte mult.
S-au făcut tranzacţii record-ieri: au fost vânduţi şi 150.000 de euro într-o singură oră, susţin dealerii. În plus, la c asele de schimb, un euro a ajuns să se vândă cu 5,35 de lei.
"Trebuie să luăm în calcul că avem două necunoscute: una este inflația galopantă, care mătură toată planeta și nu ne-a iertat nici pe noi. E o inflație pe care o suportăm, cam în proporție de 80% este venită din afară și cam 20% sunt problemele noastre de aici", a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, la Antena 3.
