Chestiunea a fost lămurită chiar de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei:
„O întrebare frecventă a fost legată de ce să scrie la locuinţă în situaţia în care este chiriaş: cine trebuie să o declare, proprietarul sau chiriaşul? Chiriaşul este cel care trebuie să declare caracteristicile locuinţei respective. Ba mai mult, nu există nicio relaţie între proprietarul locuinţei respective şi cel care locuieşte efectiv în clădirea respectivă”, a afirmat Tudorel Andrei, într-o conferință de presă.
Potrivit președintelui INS, datele culese în timpul acestui recensământ nu vor fi trimise la ANAF și nici către alte instituții, acestea fiind folosite strict în scopuri statistice.
„Evident că dacă cineva ar fi interesat să afle date privind valoarea, impozitul, se poate adresa la DITL (Direcţia de Impozite şi Taxe Locale, n.r.), dar în niciun caz datele (culese la recensământ, n.r.) nu pot fi folosite pentru impozitare sau în alte scopuri decât cele statistice. (…) Nimeni nu impozitează pe baza datelor culese la recensământ. În statistică, niciodată datele nu sunt folosite în alte scopuri decât cele statistice.
Cel mai bun exemplu: să vină o persoană care a participat la recensămintele 1992, 2002, 2011, şi să spună că datele persoanei sau gospodăriei respective au fost date la Fisc. Dacă există, eu unul plec din această instituţie. Vă asigur că aşa ceva nu se întâmplă. Datele au intrat în statistică şi nu au mai ieşit niciodată la nivel individual. În statistică există nişte reguli foarte stricte. (…) Vrem din 2024 să calculăm an de an populaţia rezidentă până la nivel de localitate”, a explicat Tudorel Andrei.
Recensământ 2022. Câţi români au completat chestionarele online în primele două săptămâni
La două săptămâni de la începerea campaniei de autorecenzare, Institutul naţional de Statistică (INS) a anunţat primele date cu privire la numărul celor ce şi-au introdus datele în sistem.
Aproape 1,5 milioane de chestionare au fost completate online de la începerea campaniei de autorecenzare, în urmă cu două săptămâni.
Potrivit Institutului Național de Statistică, au fost înregistrate în primele două săptămâni 1.472.305 chestionare completate online.
Cele mai multe au fost completate în București, 156.094.
Pe locurile următoare se află județele Brașov - 60.857, Cluj - 59.811 și Timiș - 53.463.
Românii se pot autorecenza până în 15 mai.
Ce sancţiuni riscă cei care refuză să participe sau oferă date false
Autorecenzarea este disponibilă până pe 15 mai 2022 și se poate realiza de pe orice dispozitiv electronic (telefoane inteligente, tablete, laptopuri, desktopuri etc.).
Ordonanţa de Urgenţă nr. 19 din 4 februarie 2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021 prevede o serie de sancţiuni şi amenzi în cazul persoanelor care refuză recenzarea sau oferă date false. Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență atrage, după caz, răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală a celor vinovați.
Recensământul și drepturile conferite de GDPR – doar un singur drept poate fi exercitat
