România transmite Uniunii Europene că a făcut progrese în reformarea justiţiei şi în lupta anti-corupţie, dar rămân în continuare ''puncte sensibile''. Aşa se prezintă în rezumat raportul pe care Bucureştiul trebuie să îl transmită Comisiei Europene săptămâna aceasta. Comisia a hotărât ca România să fie în continuare monitorizată în acest domeniu, chiar şi după ce a devenit membră a Uniunii Europene.
Documentul, care va fi remis Bruxelles-ului până pe 31 martie, survine la 3 luni după intrarea României în Uniunea Europeană. Textul detaliază măsurile luate de Bucureşti, pe baza recomandărilor celui mai recent raport de evaluare al Comisiei, din septembrie anul trecut. Potrivit Departamentului pentru Afaceri Euroopene, în ce priveşte transparenţa şi eficacitatea actului de justiţie, au fost înregistrate progrese în unificarea jurisprudenţei, consolidarea Consiliului Superior al Magistraturii şi formarea judecătorilor şi a procurorilor. Potrivit aceleiaşi surse, circa 200 de persoane au fost inculpate între 1 septembrie şi 15 martie, în cadrul anchetelor legate de ''marea corupţie''.
Un punct sensibil rămâne însă întârzierea în adoptarea unei legi privind crearea Agenţiei Naţionale pentru Integritate, un organism care trebuie să verifice provenienţa averilor parlamentarilor, magistraţilor şi oamenilor politici. Sursele din cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene susţin că se aşteaptă din partea Parlamentului o versiune finală cât mai apropiată de cea propusă de guvern. Comisarul european pentru Justiţie, Franco Frattini a pledat, în cursul unei vizite la Bucureşti, pe 16 martie, în favoarea adoptării unui text care să nu dilueze puterile acestei agenţii, a cărei constituire s-a lovit de opoziţia mai multor partide.
Bruxelles-ul trebuie să elaboreze până în iulie un nou raport privind progresele realizate de România în domeniul justiţiei. În cazul în care nu-şi respectă angajamentele, Bucureştiul riscă activarea clauzelor de salvgardare.
Antena 3
