Cutremur în România, miercuri după-amiază. Ce magnitudine a avut
Publicat acum 19 minute
Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi.
CCR arată că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, susţine că preşedintele va trebui să semneze decretul de revocare din funcţie a şefei DNA în momentul în care decizia CCR va fi publicată în Monitorul Oficial.
Decizia Curții Constituționale nr. 23 din 20 ianuarie 2016 vorbește foarte clar despre modul în care jurisprudența CCR se bazează pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
22. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârile, din 22 mai 1998 şi 3 iunie 2003, pronunţate în Cauzele Vasilescu împotriva României (par.41), şi Pantea împotriva României (par.238), a reţinut că „tribunal”, în sensul art. 6 par. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, este numai un organ care se bucură de plenitudine de jurisdicţie, răspunzând unei serii de exigenţe, precum independenţa faţă de executiv, ca şi faţă de părţile în cauză, şi că nu aceasta este şi situaţia procurorilor din cadrul parchetelor şi nici a procurorului general din România şi, respectiv, că, în România, procurorii, acţionând în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public, subordonaţi, mai întâi, procurorului general, apoi ministrului justiţiei, nu îndeplinesc condiţia de independenţă în raport cu puterea executivă. De altfel, în Hotărârea pronunţată în Cauza Pantea împotriva României (par.239), instanţa de la Strasbourg a reţinut că procurorul care a dispus arestarea preventivă a reclamantului nu era un „magistrat”, în sensul art.5 par.3 din Convenţie, şi că, în consecinţă, urmează a se verifica dacă legalitatea măsurii arestării preventive a fost supusă controlului judecătoresc şi dacă acesta a intervenit „de îndată”, în sensul aceleiaşi dispoziţii din Convenţie.
Mihai Gâdea a prezentat duminică, la Antena 3, raportul Comisiei de la Veneția privind standardele europene pentru un sistem judiciar independent.
Detalii în materialul video de mai jos!
