Europa nu își va atinge țintele de mediu pentru 2030 dacă nu va întreprinde acțiuni urgente în următorii 10 ani pentru a opri pierderile de biodiversitate, impactul în creștere al schimbările climatice și consumul excesiv de resurse naturale. Acesta este semnalul de alarmă tras de Agenția Europeană de Mediu în Raportul privind Starea Mediului în Europa realizat o dată la cinci ani și care a fost dat publicității miercuri la Bruxelles.
Antena 3 este singura televiziune din România care a avut acces la document cu câteva zile înaintea lansării sale oficiale, în cadrul unei vizite de documentare organizate la invitația Agenției Europene de Mediu.
Provocările de mediu, la un nivel fără precedent
Documentul atrage atenția asupra faptului că provocările de mediu au ajuns în Europa la un nivel și o urgență fără precedent. Totuși, raportul subliniază că există motive de speranță în contextul creșterii conștientizării publice a nevoii de a construi un viitor sustenabil, de a crea inovații tehnologice, dar și al creșterii inițiativelor comunitare.
Raportul menționează că Europa a făcut progrese importante în ultimele două decenii în termeni estompare a efectelor climatice prin reducerea gazelor cu efect de seră. Semne de progres sunt vizibile și în alte domenii precum combaterea poluării aerului sau a apei sau prin introducerea de noi politici privind reducerea deșeurilor de plastic și consolidarea adaptării la schimbările climatice și bio-economie.
„Starea mediului Europei este la un moment de răscruce. Avem o fereastră îngustă de oportunități în următorul deceniu pentru extinderea măsurilor de protejare a naturii, diminuarea impactului schimbărilor climatice și pentru a reduce radical consumul de resurse naturale. Evaluarea noastră arată că modificări de proporții au dus la progrese în unele domenii, dar nu destul de aproape pentru a fi atins obiectivele noastre pe termen lung. Avem deja cunoștințele, tehnologiile și instrumentele de care avem nevoie pentru a crea sisteme cheie de producție și consum, în zone cum ar fi alimentele, mobilitatea și energia durabilă. Bunăstarea și prosperitatea noastră viitoare depind de aceasta și de capacitatea noastră de a valorifica acțiune la nivelul întregii societăți pentru a aduce schimbări și pentru a crea un viitor mai bun ", a afirmă Hans Bruyninckx, directorul executiv al Agenției Europene de Mediu.
Citește și un interviu exclusiv despre ceea ce ar trebui să facă România, cu șeful Agenției Europene de Mediu!
Mesaj pentru liderii Europei
Chiar dacă aceste schimbări realizate până acum sunt semnificative, Europa nu își va atinge viziunea sustenabilă de a trăi bine în acord cu limitele planetei prin continuarea promovării creșterii economice și câutând să gestioneze mediul și impactul social, avertizează documentul.
Raportul îndeamnă țările europene, liderii și factorii de decizie să intuiască oportunitatea și să folosească următoarea decadă pentru a amplifica și a mări viteza de acțiune pentru a pune Europa înapoi pe drumul care să-i permită să-și atingă țintele de politici de mediu pe termen lung și să evite astfel pagube și schimbări ireversibile.
Actualele politici europene oferă o fundație esențială pentru progres, dar nu sunt suficiente. Europa are nevoie să facă lucrurile mai bine, trebuie să se adreseze diferit diverselor provocări și trebuie să-și regândească investițiile. Atingerea obiectivelor Europei vor necesita o mai bună implementare și o coordonare îmbunătățită între actualele politici. În plus, va fi nevoie de acțiuni adiționale pentru a atinge o schimbare profundă în sistemele cheie de producție și consum care stau la baza stilului nostru de viață, precum mâncarea, energia și mobilitatea, sisteme care au un impact substanțial asupra mediului, menționează documentul.
Raportul subliniază totodată importanța modului în care guvernele pot facilita tranziția către sustenabilitate și nevoia de a se adresa diferit diverselor probleme. Spre exemplu, Europa ar trebui să regândească modului în care folosește inovațiile existente și tehnologiile, cum pot fi îmbunătățite procesele de producție, cum cercetarea și dezvoltarea pentru sustenabilitate pot fi amplificate și cum pot fi stimulate schimbările în materie de obiceiuri de consum.
În cele din urmă, atingerea unei asemenea schimbări va necesita investiții într-un viitor sustenabil, dar și oprirea folosirii fondurilor publice pentru a subvenționa activități dăunătoare mediului. Europa va câștiga enorm dintr-o schimbare a priorităților în materie de investiții grație oportunităților economice și sociale pe care le poate crea. În același timp, va fi esențial să fie ascultate temerile publice și să fie asigurat sprijinul public pentru o asemenea transformare.
O mare parte din țintele pentru 2020 nu vor fi atinse
Trendurile generale în Europa nu s-au îmbunătățit de la precedentul raport din 2015 al Agenției Europene de Mediu. Documentul notează că deși majoritatea țintelor pentru 2020 nu vor fi atinse, în special cele legate de biodiversitate, există încă șanse pentru a atinge obiectivele pentru 2030 și 2050.
Europa a făcut progrese serioase în eficientizarea resurselor și în economia circulară. Dar trendurile recente arată o încetinire a progreselor în domenii precum reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră, a emisiilor industriale, a generării de gunoi, îmbunănățirea eficienței energetice și în privința cotei de energie regenerabilă în consumul total. Cu actualul ritm de progres, țintele pentru 2030 și 2050 vor fi ratate.
Protejarea și conservarea biodiversității și a naturii din Europa rămâne cea mai mare problemă și aici progresele sunt cele mai mici. Din cele 13 obiective pentru 2020 în acest domeniu, doar două vor fi probabil îndeplinite: stabilirea unor zone marine și terestre protejate.
Privind spre 2030, dacă trendurile actuale continue, rezultatele vor fi o continuă deterioare a naturii și o poluare continuă a aerului, apei și solului.
Schimbările climatice, poluarea aerului și cea sonoră cu impact asupra sănătății oamenuiilor sunt în continuare o preocupare. Expunerea la particule fine este responsabilă pentru moartea prematură a 400.000 de oameni în Europa în fiecare an, afectând în special țările din Europa Centrală și de Est. De asemenea, există o îngrijorare din ce în ce mai mare cu privire la substanțele chimice periculoase și riscurile pe care acestea le presupun.
Cifrele care dau fiori: vom fi 10 miliarde de oameni peste 30 de ani
Provocările de mediu și sustenabilitate cu care Europa se confruntă astăzi își au rădăcinile în dezvoltările globale din ultimele decenii. În acest interval, Marea accelerare a activităților sociale și economice au transforma relația oamenilor cu mediul. Din 1950, populația lumii s-a triplat, până la 7.5 miliarde de oameni, numărul celor care locuiesc la oraș a crescut de patru ori, la 4 miliarde, producția economică s-a extins de 12 ori, în paralel cu o creștere similară a utilizării fertilizatorilor de azot, fosfat și potasiu, iar consumul primar de energie s-a mărit și el de cinci ori.
Populația lumii va crește cu o treime până în 2050, la 10 miliarde de locuitori, consumul de resurse se va dubla până în 2060, iar cererea de apă va crește cu 55% până în 2050, iar cea de energie cu 30% până în 2040.
Marea Accelerare a adus indubitabil beneficii majore, atenuând suferința și ridicând prosperitatea în mai multe părți ale lumii. Spre exemplu, procentul populației care trăieste în sărăcie extremă a scăzut rapid, de la 42% în 1981, la doar 10% în 2015. În același timp, aceste dezvoltări au creat o distrugere răspândită a ecosistemelor. La nivel global, circa 75% din suprafața terestră și circa 40% din mediul marin sunt alterate în mod sever. Pământul este în fața unei pierderi rapide a biodiversității, iar tot mai multe specii sunt amenințate cu extincția. Există dovezi că suntem în fața unei a șasea extincții a biodiversității, avertizează Raportul.
Povara globală a bolilor și a morților premature legate de poluarea mediului e deja de trei ori mai mare decât cea legată de SIDA, tuberculoză și malarie la un loc. Dar continuarea aceste accelerări ar putea crea amenințări și presiuni chiar și mai mari, dacă vom asista la colapsul unor ecosisteme precum cel arctic, cel al recifurilor de corali sau al pădurii amazoniene.
Ca pionier al industrializării, Europa a jucat un rol pivotal în conturarea acestor schimbări globale. În prezent, bătrânul continent continuă să consume mai multe resurse și să contribuie la degradarea mediului mai mult decât alte regiuni ale lumii. Pentru a atinge aceste nivele de consum, Europa depinde de resurse extrase sau folosite în alte părți ale lumii, precum apă, pământ, biomasă sau alte materiale. Ca rezultate, o mare parte din impactul asupra mediului asociat cu producția și consumul european se petrec în afara Europei.
Unele fenomene se înrăutățesc
Multe dintre probleme persistă, iar unele se acutizează. De exemplu, reducerea poluării a îmbunătățit calitatea aerului, dar Europa este departe de a atinge țintele propuse în acest sens pentru 2020. Managementul pământurilor s-a îmbunătățit, dar fragmentarea peisajului acestuia continuă să crească, afectând locuitorii și biodiversitatea. Poluarea aerului continuă să aibă impact asupra biodiversității și asupra ecosistemelor, în condițiile în care 62% dintre ecosistemele Europei sunt expuse la nivele excesive de azot. Impactul schimbărilor climate asupra biodiversității este așteptat să crească, în timp ce activități precum agricultura, pescuitul, transportul, industria și producția de energie continuă să genereze pierderi de biodiversitate, extracții de resurse și emisii dăunătoare.
Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 22% între 1990 și 2017, datorită politicilor luate și factorilor economici. Cota de energie regenerabilă în totalul de energie consumată a crescut la 17.5% în 2017. Eficiența energetică s-a îmbunătățit, iar consumul final de energie a scăzut la cam același nivel din 1990, în timp ce emisiile de poluanți în aer și apă au fost reduse.
Și totuși recentele trenduri sunt mai puțin pozitive. Spre exemplu, cererea finală de energie a crescut din 2014 încoace, iar emisiile dăunătoare din transport și agricultură au crescut și ele, în timp ce producția și consumul de chimicale au rămas la același nivel.
Ce e de făcut
Atingerea țintelor viziunii de sustenabilitate pentru 2050 e încă posibilă, dar va fi nevoie de acțiuni mai ambițioase și mai ferme. Asta va presupune atât întărirea instrumentelor de politici deja stabilite, dar și abordări noi în zona guvernanței, menționează Raportul Agenției Europene de Mediu. Documentul identifică șapte domenii de acțiunii pe care liderii politici ar trebui să le aibă în vedere. .
- Consolidarea implementării, integrării și coerenței politicilor: Implementarea completă a politicilor existente ar duce Europa pe un drum lung până la atingerea obiectivelor de mediu până în 2030. Pentru realizarea unei implementări complete va fi necesară o finanțare și o consolidare a capacităților; implicarea afacerilor și a cetățenilor; o mai bună coordonare a autorităților locale, regionale și naționale; și o bază de cunoștințe mai puternică. Dincolo de punerea în aplicare, Europa trebuie să abordeze lacunele și punctele slabe din cadrul politicilor, de exemplu în ceea ce privește pământul, solul și substanțele chimice. O mai bună integrare a mediului în politica sectorială este, de asemenea, esențială, precum și coerența politicilor îmbunătățite.
- Dezvoltarea unor cadre politice mai sistemice, pe termen lung și ținte obligatorii: Setul tot mai mare de politici strategice care vizează sisteme cheie (de exemplu, energie și mobilitate) și promovarea transformării către o economie circulară cu emisii reduse de carbon și circulare sunt instrumente importante pentru stimularea și orientarea acțiunilor coerente între societate. Dar acoperirea cadrelor de politică pe termen lung trebuie extinsă la alte sisteme și probleme importante, cum ar fi produsele alimentare, substanțele chimice și utilizarea terenului. Strategii transversale comparabile sunt, de asemenea, necesare la alte niveluri de guvernare - inclusiv țări, regiuni și orașe. Angajarea părților interesate în dezvoltarea viziunilor și căilor transformatoare este importantă pentru a reflecta realitățile diverse din Europa și pentru a maximiza co-beneficiile de mediu, sociale și economice.
- Conducerea acțiunii internaționale către durabilitate: Europa nu își poate atinge obiectivele de sustenabilitate în mod izolat. Problemele globale de mediu și de durabilitate necesită răspunsuri globale. UE are o influență diplomatică și economică semnificativă, pe care o poate folosi pentru a promova adoptarea de acorduri ambițioase în domenii precum biodiversitatea și utilizarea resurselor. Punerea în aplicare completă a agendei 2030 a ONU pentru dezvoltarea durabilă în Europa și sprijinul activ pentru implementarea în alte regiuni vor fi esențiale dacă Europa va oferi un lider global în realizarea tranzițiilor de durabilitate. Utilizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ca un cadru general pentru dezvoltarea politicilor în următorii 10 ani ar putea oferi un pas important către realizarea viziunii Europei pentru 2050.
- Promovarea inovației în întreaga societate: Schimbarea traiectoriei va depinde în mod critic de apariția și răspândirea diverselor forme de inovare care pot declanșa noi moduri de a gândi și de a trăi. Semințele pentru această schimbare există deja. Tot mai multe companii, antreprenori, cercetători, administrații orașe și comunități locale experimentează diferite moduri de a produce și de a consuma. În practică, însă, inovațiile întâmpină adesea bariere majore. Prin urmare, politicile și instituțiile publice au un rol esențial în a permite schimbarea sistemică. Politicile de mediu rămân esențiale, dar inovația sistemului necesită contribuții coerente din diverse domenii de politică, de la cercetare, inovare, politici sectoriale și industriale la educație, bunăstare, comerț și ocuparea forței de muncă.
- Creșterea investițiilor și reorientarea finanțărilor: Deși realizarea tranzițiilor de durabilitate vor necesita investiții majore, europenii trebuie să câștige enorm - atât din cauza prejudiciilor evitate pentru natură și societate, cât și din cauza oportunităților economice și sociale pe care le creează. Guvernele trebuie să utilizeze pe deplin resursele publice pentru a sprijini experimentarea, să investească în inovații și soluții bazate pe natură, să procure în mod durabil și să sprijine sectoarele și regiunile cu impact. De asemenea, aceștia au un rol esențial în mobilizarea și direcționarea cheltuielilor private prin modelarea alegerilor pentru investiții și consum și implicarea sectorului financiar în investiții durabile prin implementarea și construirea Planului de Acțiune pentru Finanțarea durabilă a UE.
- Gestionarea riscurilor și asigurarea unei tranziții sociale corecte: guvernarea cu succes a tranzițiilor de durabilitate va necesita ca societățile să recunoască potențialele riscuri, oportunități și compromisuri și să creeze modalități de a le naviga. Politicile au un rol esențial în realizarea „tranzițiilor simple”, de exemplu, prin sprijinirea companiilor și a lucrătorilor din industrii care se confruntă cu eliminarea treptată prin recalificare, subvenții, asistență tehnică sau investiții care ajută regiunile afectate negativ. Identificarea timpurie a riscurilor și oportunităților emergente legate de evoluțiile tehnologice și ale societății trebuie combinată cu abordări adaptive, bazate pe experimentare, monitorizare și învățare.
- Legarea cunoștințelor cu acțiunea: realizarea tranzițiilor de durabilitate va necesita cunoștințe noi diverse, bazându-se pe multiple discipline și tipuri de producție de cunoștințe. Aceasta include dovezi cu privire la sistemele care conduc la presiuni de mediu, căi spre sustenabilitate, inițiative promițătoare și bariere în calea schimbărilor. Metodele de perspectivă sunt o modalitate importantă de implicare a oamenilor în procesele participative pentru a explora variante posibile, rezultate și riscuri sau oportunități. Generarea, schimbul și utilizarea dovezilor relevante în întregime pot necesita schimbări în sistemul de cunoștințe care leagă știința cu politicile și acțiunea, inclusiv dezvoltarea de noi abilități și structuri instituționale.
