Bac 2025 începe în ianuarie. Calendarul probelor de competențe. Ce trebuie să știe elevii
Publicat acum 25 minute
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat sâmbătă, la Timişoara, că România trebuie să se pregătească atât pentru a şti să primească ajutor în caz de dezastru, dar şi pentru a participa în a ajuta alte ţări, potrivit Agerpres.
''Pentru noi, aici (la Timişoara - n.r.) este un proces de învăţare şi de preluare de experienţă din celelalte ţări, care sunt experimentate în acest domeniu. Este normal ca în cadrul solidarităţii europene, al cooperării europene, în cazul unor dezastre, prin mecanismul de protecţie civilă europeană, România să nu fie doar o ţară care este potenţial primitoare de ajutor, ci să fie o ţară care este şi ofertantă de ajutor'', a afirmat dr. Arafat, care a participat la exerciţiul internaţional ROMODEX 2017, în cadrul ''Zilei Distinşilor Vizitatori'', derulat de ISU Banat.
Raed Arafat a subliniat că un astfel de exerciţiu este extrem de important, fiind prezentate module performante din trei ţări, unul de pompare de înaltă capacitate provenit din Austria, unul de purificare a apei în capacitate foarte mare provenit din Germania şi un altul de CBRN provenit de la Protecţia Civilă franceză. România a oferit anul trecut module pentru protecţia civilă europeană, care urmează să fie validate.
''Am mai făcut acest lucru în 2014, când o echipă din Timiş a plecat pentru a ajuta la inundaţiile din Serbia, ajutorul oferit Sloveniei când a fost o problemă cu curentul şi s-au trimis generatoare electrice din România, chiar de la Enel. (...) În ultima perioadă, dotarea care a intrat ne aduce la un nivel mult mai bun decât înainte. Din dotările pe care le văd aici, încă mai avem drum de făcut. Se vede dotarea şi conceptul dotării care este orientat spre o viziune mult mai largă de reacţie la dezastre'', a afirmat Raed Arafat.
Echipa austriacă a venit la exerciţiul de la Timişoara pregătită inclusiv cu staţie mobilă de alimentare cu combustibil pentru echipamentele lor, cu o bucătărie care poate asigura hrana pentru 5.000 de persoane pe zi, pentru cei care intervin la faţa locului, diferite componente ale echipamentelor făcute pentru a putea fi rapid transportate prin diferite mijloace şi utilizate în diferite situaţii.
În acest context, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a mai precizat că România deja a început un astfel de concept şi din 2014 dotarea noastră este orientată spre "o viziune mai largă".
''90 de milioane de euro vor fi cheltuiţi până la finele acestui an, din fonduri europene, din 2015 până acum, s-au cheltuit deja 60 de milioane de euro, mai avem 30 de milioane de euro pe un anumit proiect şi se lucrează pe un proiect mult mai mare deja, pe proiectele de infrastructura mare, de 80 de milioane de euro, dar încă este nevoie să întărim anumite paliere'', a punctat Arafat.
El a susţinut că România împrumută, adaptează unele dintre echipamente, dar ele trebuie să fie comune, pentru că în momentul în care sunt trei ţări prezente la faţa locului, într-un dezastru, procedurile trebuie să fie comune.
