Creșterea rapidă sub efectul crizei provocate de pandemie a atins o rată de 28%, cea mai puternică după cel de-al Doilea Război Mondial.
Doar datoria guvernelor reprezintă aproape 40% din datoria mondială totală, cea mai mare după anii ’60 din secolul trecut.
Acumularea unei datorii publice enorme este consecința directă a două crize economice majore care au survenit la un interval de 12 ani: criza financiară mondială din 2008 și pandemia de COVID.
În 2020, "o astfel de creștere a datoriei a fost justificată, pentru protejarea vieții persoanelor, a locurilor de muncă și pentru evitarea unui val de falimente", remarcă Fondul Monetar Internațional.
În opinia acestei organizații, dacă guvernele nu ar fi acționat, consecințele sociale și economice ar fi fost devastatoare.
Însă reversul medaliei este că un astfel de nivel al datoriei amplifică venerabilitățile.
În plus, pe viitor, condițiile de finanțare vor fi mai puțin favorabile, odată cu creșterea ratei dobânzii, măsură la care băncile centrale recurg pentru a tempera inflația puternică.
Concluzia FMI este că un nivel ridicat al datoriei limitează, în majoritatea cazurilor, capacitatea guvernelor de a susține sectorul public ori pe cel privat, în investiții pe termen mediu, se arată în materialul publicat pe blogul lui Radu Tudor.
