Blocajul urbanistic în care se află Bucureştiul a făcut ca investiţiile în sectorul imobiliar să scadă drastic. În plus, şi contribuţia Capitalei la PIB-ul României a scăzut cu 7%, potrivit Asociaţiei Investitorilor în Real Estate din România.
Dezvoltatorii susţin transferul PUZ-urilor de la Primăria Capitalei la primăriile de sector. Spun că aşa ar putea să funcţioneze sistemul, să permită orașului să se dezvolte și să crească calitatea vieții.
”Sunt multe exemple cum că administraţia, la cel mai mic nivel, are abilitatea de a reprezenta interesele oamenilor mai bine decât la nivel general. De exemplu, în Londra sunt diferite sectoare şi fiecare ia decizii”, a declarat Dennis Selinas, preşedinte AREI.
Membrii AREI mai spun că primăria municipiului Bucureşti este depășită de situație, iar analiza și aprobarea PUZ-urilor implică un aparat administrativ de anvergură, absent în PMB, așa că instituția nu poate gestiona toate aceste proceduri.
În plus, consilierii generali aleși de locuitorii sectorului 1 nu trebuie să decidă pentru sectorul 6 și invers.
Cele 6 primării de sector si cele 6 Consilii Locale beneficiază de servicii specializate - ele emit autorizații de construire și planuri urbanistice de detaliu. Aşa că tot acestea ar putea să aprobe PUZ-urile.
PMB ar trebui să joace un rol hotărâtor doar în cazul proiectelor care afectează mai multe sectoare. Altfel, instituția care emite autorizațiile de construire trebuie să fie împuternicită să aprobe și PUZ-urile.
”Viziunea urbanistică se regăsește în PUG, PUZ-urile vin să o completeze. Acest transfer de competențe nu ar avea cum să afecteze viziunea urbanistică”, a declarat Irina Dimitriu, avocat Deloitte.
In alte țări, deciziile se iau la nivel local.
”Cred că sunt multe soluţii. Primul pas făcut de Nicuşor Dan, cu PUG-ul, este unul bun. De asemenea, cu noua lege a urbanismului, acestea sunt făcute bine. În ceea ce priveşte PUG-ul, va dura ceva timp până când tot Bucureştiul se va dezvolta. Desigur, va dura şi până când se va construi, dar cred mult în colaborare”, a declarat Jan Demeyere, membru în Consiliul Director AREI.
Dezvoltatorii imobiliari mai spun că un alt efect al blocajului din acest sector îl reprezintă scăderea numărului de autorizații de construcții emise.
Acest lucru duce la creşterea gradului de îndatorare a companiilor. 8 din 10 companii sunt expuse riscului de insolvență, iar acest lucru înseamnă descurajarea investițiilor pe termen lung.
În Bucureşti, dintre cei 3.000 de dezvoltatori imobiliari, peste 2.300 au un risc mare şi foarte mare de insolvenţă.
Mai mult, mari companii internaționale din acest domeniu și-au anunțat reducerea sau încetarea operațiunilor în România.
