"Fraierilor: Tot ai noştri sunt la putere!"
În timpul revoluţiei din 1989, două personaje cunoscute în sistemul de stat şi partid pentru apetitul lor financiar, se ascundeau într-o canalizare, în centrul Capitalei. Cei doi erau ginerii unui temut om al vremii, care avea deja mari probleme cu revoluţionarii ce preluau puterea de la Ceuşescu. Pe sub haine, cei doi aveau fişete de bani: în special lei, cunoscutele sute cu portretul lui Bălcescu, dar şi valută. Îi ţinuseră în casă, CEC-ul nu era pe atunci o opţiune. După două zile de stat pe vine, cei doi au fost scoşi la lumină de un prieten comun, şi el fiu de nomenclaturist. Legenda spune că acesta le-ar fi spus atunci când i-a localizat: "Fraierilor, ieşiţi afară. Tot ai noştri sunt la putere!"
Visul american
Fără legătură cu această poveste, imediat după revoluţie Puiu Popoviciu, căsătorit cu fata fostului ministru de interne Ion Dincă "Te-Leagă", pleca împreună cu soţia în Statele Unite. Surse apropiate mediului de afaceri susţin că, în acea perioadă, Popoviciu ar fi obţinut şi cetăţenia americană. Întors în ţară, Popoviciu intră în afaceri alături de cumnatul său, Nicolae Badea, preşedintele Clubului Dinamo. Soţiile lor, adică fiicele lui Ion Dincă, erau cunoscute în sistem ca bune cunoscătoare a filierei arabe. În acea vreme la modă erau afacerile imobiliare. Cei doi, discret, s-au apucat de afaceri cu terenuri. În scurt timp, Puiu Popoviciu devine cunoscut în piaţă ca unul dintre cei mai pricepuţi investitori. Toate îi ieşeau ca pe roate, chiar dacă prezenţa lui era discretă şi mereu temută.
Profit de un miliard de euro
Până la afacerea Băneasa, care a avut loc în anul 2000, numele său nu exista pentru publicul larg. Miza celor 220 de hectare din nordul Bucureştiului l-a obligat însă să iasă în faţă. Lupta pentru teren a fost dură. A avut competitori de seamă, printre care latifundiarul Gigi Becali şi, spun unele surse, chiar Dorin Cocoş, soţul actualului ministru al Turismului, Elena Udrea. Odată intrat în posesia sa, terenul din Băneasa s-a dovedit a fi o adevărată mină de aur. Cea mai pesimistă evaluare a momentului îl situează în jurul cifrei de un miliard. De euro. Investiţia iniţială a fost, oficial, de doar 80.000 de euro. Controversele de abia acum încep. Cine stă să verifice construcţiile ridicate pe acest teren ar putea afla lucruri interesante.
"Investiţii" în autorizaţii de construcţie
La Băneasa, cele mai cunoscute sunt clădirile IKEA şi Shopping Center. Totuşi, pe 220 de hectare se poate construi mult mai mult.De exemplu, birouri şi clădiri, unele mult prea înalte pentru terasamentul zonei. Toate aceste "investiţii" au avut nevoie de aprobări de la Primărie. Sorin Oprescu, actualul primar al Capitalei, a declarat la începutul mandatului că doreşte să-l schimbe pe arhitectul şef Adrian Bold, în funcţie dintotdeauna. Imediat după anunţul său, primarul a primit peste 150 de telefoane. Una din explicaţii se afla şi la terenul din Băneasa. Mai exact, la autorizaţiile de construcţii.
Sponsorul politicienilor
Puiu Popoviciu, ca un investitor de marcă ce era, a avut relaţii bune cu toţi primarii Capitalei. Inclusiv cu Traian Băsescu. Surse din anturajul magnaţilor imobiliari susţin însă că Băsescu, spre deosebire de alţi edili, a fost isteţ. Nu a semnat nimic necurat, a apelat mereu la jurişti de marcă şi s-a ferit de ilegalităţi. Era în perioada în care numele său făcea să răsune Dosarul Flota şi nu îşi permitea să rişte nimic. În schimb, perioada cea mai înfloritoare pentru Puiu Popoviciu a fost transferul lui Traian Băsescu de la Primărie la Cotroceni. Interimatul la Capitală a fost asigurat de Răzvan Murgeanu, la acea vreme, viceprimar. Tocmai atunci s-au dezgheţat şi afacerile lui Popoviciu. Perioadă de aur care a continuat şi sub mandatul lui Adriean Videanu, actualul ministru al Economiei. Surse din PDL susţin chiar că răcirea relaţiilor dintre Băsescu şi Videanu este legată tocmai de apetitul acestuia din urmă înspre prietenia cu Popoviciu. Un magnat care a sponsorizat de-a lungul vremii un număr enorm de politicieni. Din toate partidele. Un singur exemplu: Casa Doina, localul unde s-a negociat actualul Guvern, îi aparţine.
Mărul discordiei
În ciuda unei plângere înaintate de Gigi Becali şi a semnalelor date de media, afacerea Băneasa a murit în faşă. Numele lui Popoviciu a apărut fugitiv prin ziare, dar a dispărut rapid. Nimeni nu se mai aştepta la o resuscitare a cazului. Şi, iată, brusc, scandalul explodează, iar Popoviciu e reţinut de DNA! Cum s-a ajuns aici? Surse din serviciile secrete susţin că de vină ar fi fost lăcomia lui Popoviciu. Mai exact, toţi oamenii de afaceri ai momentului, cunoscuţi sau nu publicului, au beneficiat de sprijin etatizat, cu anumite condiţii: rularea unei părţi din bani în ţară. Popoviciu, spun sursele, ar fi încălcat înţelegerea. Conturile şi proprietăţile din Monte Carlo, acolo unde obişnuieşte să-şi petreacă vacanţele, s-au umplut fără măsură. Iar în ţară au rămas firmiturile.
Avere "peste Patriciu şi Ţiriac"
Averea lui Puiu Popoviciu nu a putut fi estimată oficial niciodată, de nimeni. Şi asta pentru că cele mai multe afaceri nu figurează pe numele acestuia. Singura tentativă de contorizare a aparţinut revistei Capital, care scria la apariţia primului Top 100 milionari că Popoviciu ar avea 100 de milioane de dolari. A fost singura apariţie a acestuia în top. Surse din media susţin că Popoviciu ar fi fost negru de supărare la apariţia numelui său în revistă. În urma unor discuţii mai mult sau mai puţin oficiale, purtate sub umbrela unor avocaţi de marcă, Popoviciu a obţinut excluderea sa din următoarele topuri. Sursele spun că discuţiile nu au fost deloc amicale, din contră. Popovici a avut până la urmă câştig de cauză, iar numele său, protejat. Deşi, în realitate, toţi oamenii de afaceri îl consideră magnatul numărul unu al României. "Peste Patriciu şi Ţiriac", se spune deseori despre el. Numai în Monte Carlo ar şedea 450.000 de dolari. Banii nimănui, dacă ar fi să te iei după offshore-urile care îi administrează.
Implicarea "Doi şi un sfert"
Şi totuşi, averea lui nu a putut opri reţinerea sa de către procurorii DNA, în noaptea de marţi spre miercuri. Surse din mai multe zone de influenţă spun că, în acest caz, el ar fi fost adevărata miză, şi nu ofiţerii de la "Doi şi un sfert". Aceştia au căzut de conjunctură, momentul fiind prielnic pentru bătălia dintre PSD şi PDL pe serviciul secret de la interne. Relaţia dintre Cornel Şerban, fostul şef la DGIPI, şi Puiu Popoviciu este nu reprezenta o noutate. Greşeala prospătului şef la DGIPI a fost aceea că, odată numit în funcţia, s-a apucat să ameninţe extrem de dur mai multe persoane, precizează surse care ţin să-şi păstreze anonimatul. Înregistrarea acestor convorbiri ar fi fost cheia reţinerii sale, spun ele. Aşa să fie? Cert e că în media au apărut doar informaţii despre ameninţările cu moartea primite de actualul ministru al Sănătăţii, Ioan Bazac. Efectul final: lotul Popoviciu a fost completat cu lotul "Doi şi un sfert."
Siguranţa naţională şi reglarea de conturi
Cazul Popoviciu, prin amploarea lui, ar trebui să fie unul de siguranţă naţională. Ramificaţiile merg din Parlament, până la avizele de mediu din zona Băneasa. Fosele septice primitive şi deversările controlate din miez de noapte ar fi trebuit să sperie pe mulţi. Totuşi, subiectul nu e tratat astfel, fiind perceput mai mult ca o reglare de conturi internă. Numirea lui Şerban la "Doi şi un sfert" tocmai fusese aprobată în CSAT. Pe atunci nu se prefigura încă un atac atât de rapid al autorităţilor. Încă nu aveau motiv. Acest lucru a reprezentat şi principala îngrijorare a oamenilor treziţi după miezul nopţii de marţi spre miercuri. "De ce nu am ştiut?", era principala lor îngrijorare. În plus, dacă Popoviciu era reţinut pentru 30 de zile, "multe persoane foarte sus puse ar fi trebuit să-şi comande biletele de avion", după cum s-a exprimat un personaj din zona imobiliară. Până la urmă, cel puţin deocamdată, s-a pus batista pe ţambal, iar Popoviciu a fost eliberat. Până acum - o acţiune de imagine perfectă. Prezidenţialele se apropie, iar discuţiile despre EBA riscau să degenereze prea mult. Colac peste pupăză, acordul cu FMI trebuia semnat în linişte. "Nu" reprezenta o chestiune de siguranţă naţională.
Antena3.ro
