Planul roşu activat în Sibiu, după un accident grav cu patru mașini. Traficul este blocat complet pe DN14, la Slimnic
Publicat acum 1 ora si 56 minute
În şedinţa de luni a Comisiei de revizuire a Constituţiei ar urma să fie analizate amendamentele care au reieşit din observaţiile Comisiei de la Veneţia şi ale Consiliului Legislativ. Documentul de 120 de pagini cuprinde punctual modificările la care membrii Comisiei de revizuire ar putea renunţa ori care trebuie rediscutate.
Unul dintre principalele amendamente priveşte renunţarea la ideea definirii celor trei puteri în stat prin eliminarea şefului statului din puterea executivă.
"Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti", este textul pe care membrii Comisiei de revizuire îşi propun să îl elimine. Justificarea este dată de observaţiile făcute de Comisia de la Veneţia, dar şi de Consiliul Legislativ.
Astfel, alineatul 4 al articolului 1 din Constituţie ar urma să rămână în forma actuală: "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale".
De asemenea, se propune eliminarea prevederilor iniţiale adoptate în Comisia de revizuire prin care se reglementa explicit în Constituţie că România este stat membru al UE şi al NATO.
În plus, un alt amendament propune eliminarea textului introdus anterior privind simbolurile naţionale ale minorităţilor: "Minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă".
Totodată, se propune renunţarea la textul potrivit căruia "cetăţenii români se nasc şi trăiesc liberi, se bucură de drepturile şi libertăţile garantate şi stabilite prin Constituţie şi alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea". În acest caz ar rămâne în vigoare actualul text al legii fundamentale: "Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea". În motivul invocat, preluat din observaţiile Consiliului Legislativ, se precizează că modificarea propusă ar putea să conducă la interpretarea potrivit căreia persoanelor care nu deţin cetăţenia română nu le-ar fi recunoscut acest drept.
Un alt text propus pentru eliminare, în urma observaţiilor Comisiei de la Veneţia şi ale Consiliului Legislativ, este cel potrivit căruia "este interzisă folosirea probelor obţinute ilegal" în cadrul unei cercetări judiciare.
Erorile judiciare trebuie clarificate în Constituţie, în cazul magistraţilor care produc prejudicii
De asemenea, comisia ar urma să revină asupra prevederii conform cărei statul îşi poate exercita dreptul de regres împotriva judecătorilor pentru prejudicii cauzate prin erori judiciare:
"Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Statul exercită dreptul de regres, în condiţiile legii", este textul pe care membrii comisiei trebuie să-l reanalizeze.
De asemenea, "Comisia de la Veneţia recomandă reanalizarea actualului conţinut normativ al acestui text, în sensul stabilirii locului şi rolului procurorilor în sistemul judiciar", se mai arată în documentul citat. În proiectul de revizuire a Constituţiei nu se fac modificări în cazul statutului procurorilor, însă acestea ar putea face obiectul unor noi amendamente.
Totodată, se propune eliminarea textului potrivit căruia "Avocatul Poporului este instituţia autonomă cu rol în protejarea şi promovarea drepturilor omului, în raport cu autorităţile publice". Motivul invocat priveşte observaţia Comisiei de la Veneţia conform căreia "reglementarea propusă este mai vagă decât cea existentă (în actuala lege fundamentală - n.r.) şi nu oferă suficiente garanţii în ceea ce priveşte independenţa instituţiei".
În cazul definirii rolului Parlamentului, se are în vedere renunţarea la modificarea făcută iniţial, conform căreia era definit şi ca "for suprem de dezbatere şi de decizie al naţiunii".
În plus, în cazul parlamentarilor se propune eliminarea menţiunii potrivit căreia "statutul juridic al deputaţilor şi senatorilor se stabileşte prin lege specială".
