Momentul în care un șofer de TIR a fost prins circulând pe contrasens pe autostrada A1, spre București. A fost lăsat fără permis
Publicat acum 1 ora si 24 minute
Proiectul reprezintă o premieră pentru România, iar printre instrumentele folosite pentru reconstituirea 3 D a ruinelor din vechiul oraș Roma se numără o dronă și un scanner performant.
Potrivit directorului MNIT Cluj-Napoca, Carmen Ciongradi, proiectul va dura doi ani.
"Muzeul nostru și Centrul Național de Cercetare din Roma, mai precis Institutul pentru Tehnologie Aplicată la Patrimoniul Cultural derulează în această perioadă, în premieră, un proiect de reconstituire 3D a orașului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Reconstituirea se face pe baza măsurătorilor geo-fizice non invazive. Este vorba de monumentele necercetate aflate sub pământ, iar în cadrul cercetării se citesc anomaliile din sol și se semnalează structurile arheologice, pe baze științifice, astfel încât se reconstruiește 3D un oraș antic", a declarat sâmbătă Carmen Ciongradi.
Datele și imaginile obținute vor fi folosite, la finalul proiectului, în amenajarea unei expoziții în cadrul căreia vizitatorii vor putea vedea cum arăta în urmă cu două mii de ani fosta capitală a Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Informațiile privind topometria perimetrului și cele legate de monumente — atât cele vizibile, cât și cele care încă nu au fost dezgropate — vor fi adunate cu ajutorul unei drone.
"Cu ajutorul aparatelor se face morfologia solului și se pot detecta structurile aflate sub pământ, cum sunt ziduri sau clădiri, astfel că se poate recrea orașul roman cum era el acum 2.000 de ani", a explicat Ciongradi.
Perimetrul studiat este de 33 de hectare în interiorul orașului roman și de aproximativ 80 de hectare în exteriorul său. Proiectul se derulează în baza unui parteneriat la care participă și Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva și Universitatea Babeș-Bolyai.
Orașul roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost construit după cucerirea Daciei de către împăratul Traian, în anul 106 d. H. Specialiștii români, mai ales istoricii și arheologii ardeleni, studiază de decenii acest sit, fără ca perimetrul să fi fost epuizat.
