Ei au adoptat, cu amendamente, cu 80 de voturi "pentru", 3 voturi "împotrivă" şi 11 "abţineri", un proiect de Lege pentru completarea Codului Penal şi a Legii 286/2009 privind Codul penal.
Potrivit proiectului, aşa cum a fost amendat la propunerea Comisie juridice, fac obiectul confiscării extinse infracţiunile de proxenetism, cele privind traficul de droguri, de persoane, infracţiunile la regimul frontierei de stat, cele de spălare a banilor, asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, infracţiuni contra patrimoniului, falsificarea de monedă, divulgarea secretului economic, infracţiuni privind organizarea şi expoatarea jocurilor de noroc, infracţiuni de corupţie, de evaziune fiscală, infracţiunile privind regimul vamal şi bancruta frauduloasă.
Confiscarea extinsă se poate dispune doar dacă persoana este condamnată pentru comiterea unei infracţiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de cinci ani şi dacă valoarea bunurilor dobândite de respectiva persoană, într-o perioadă de cinci ani înainte de momentul săvârşirii infracţiunii, "depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de acesta în mod licit".
O altă condiţie obligatorie pentru confiscarea extinsă este ca bunurile respective să provină din activităţi infracţionale de aceeaşi natură cu cea pentru care s-a pronunţat condamnarea.
În timpul dezbaterilor din plen, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a explicat că prin adoptarea legii senatorii dau un "semnal clar în vederea combaterii infracţionalităţii" şi că reprezintă implementarea în legislaţia naţională a unei Decizii JAI, România fiinţ singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut încă acest lucru.
În replică, senatorul UDMR Gyorgy Frunda, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, a susţinut că un astfel de proiect goleşte de conţinut prevederea constuţională referitoare la principiul dobândirii licite a averii.
