Diferenţa dintre manifestarea pandemiei de COVID-19 în Italia faţă de cea din România a făcut-o, cel mai probabil, absenţa prezenţei comerciale a Chinei în această parte a Europei.
Aceasta e una dintre posibilele explicaţii ale formei mai uşoare a pandemiei înregistrată în România faţă de Italia, ţară din care am primit cea dintâi transmisie oficială a bolii, la finele lunii februarie.
Pe de altă parte, a contat şi instituirea cu destulă rapiditate a stării de urgenţă, fapt care nu a permis escaladarea pandemiei la valorile înregistrate în Europa occidentală.
Potrivit profesorului Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, e evident azi că pandemia a fost purtată în principal de românii reîntorşi acasă din diverse locuri ale Europei în care boala se instalase deja şi a continuat apoi prin transmitere comunitară.
"De ce Lombardia a fost unul dintre principalele focare? Fiindcă acolo e prezent cel mai mare hub comercial cu produse chinezeşti. Bergamo şi Lodi, oraşe în care pandemia a făcut ravagii, sunt oraşe cu depozite semnificative cu mărfuri chinezeşti în acea parte a Europei. La noi nu a fost aceeaşi prezenţă. În plus, noi nu aveam nici măcar zboruri directe", a arătat Alexandru Rafila, într-un interviu acordat Adevărul.
Alexandru Rafila a mai precizat că în acest moment, în care ne pregătim să abandonăm starea de urgenţă, indicele de reproducţie al coronavirusului în România este de sub 1, ceea ce înseamnă că o persoană nu infectează mai mult decât încă una, prag considerat acceptabil. Însă, a mai sunat avertismentul specialistului, după 15 mai, acest indice va creşte.
"Dacă acest indice va depăşi anumite valori, asumate aprioric, atunci am putea asista la noi măsuri de carantină. Se va acţiona după principiul văzut şi făcut", a conchis Alexandru Rafila.
