Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, marţi, după întâlnirea cu reprezentanţi ai procurorilor din ţară, că aceştia nu şi-au însuşit propunerile de modificare a legilor justiţiei prezentate de Ministerul Justiției pentru că afectează independenţa justiţei.
Despre trecerea Inspecţiei Judiciare de la CSM în subordinea Ministerului Justiţiei
„Ca o concluzie, putem spune că avem un mesaj coerent în sensul că procurorii nu şi-au însuşit propunerile de modificare a legilor justiţiei prezentate de ministerul pentru că afectează independenţa justiţei. O primă obiecţie a vizat trecerea Inspecţiei Judiciare de la CSM în subordinea Ministerului Justiţiei, știind că omul de la Ministerul Justiției este numit politic și care ar asigura un control deplin asupra magistraților. O astfel de situație a fost anterior anului 2004 când s-au emis noile legi ale justiției, când noi ne pregăteam să avem standardele de intrare în Uniunea Europeană. Prin urmare, ne-am întoarce mult în timp și nu este bine. Faptul că în Franța, Inspecția Judiciară funcționează la Ministerul Justiției nu înseamnă că și la noi într-o democrație neconsolidată ar trebui să facem același lucru. La ei funcționează din 1958 și nu s-a gândit nimeni niciodată acolo să influențeze în vreun mod cursul justiției sau să pună pe criterii politice pe cineva”, a declarat Lazăr.
Numirile în funcțiile de conducere la Ministerul Public
De asemenea, procurorii nu sunt de acord cu modul de numire în funcţiile de conducere la Ministerul Public propus de ministrul Toader. "Este recomandarea MCV ca numirile la vârful Ministerului Public să fie prin procedură similară conducerii Parchetului ICCJ, tocmai pentru aa sigura independența magistraților. (...) Acum e vine cu o propunere care limitează posibilitatea CSM de a selecta dintre candidaţi pe altcineva decât pe cei propuşi de ministru. Ar fi o situaţie care nu ar favoriza independenţa magistratului", a spus procurorul general.
Cercetarea și răspunderea magistraților
Potrivit acestuia, procurorii nu sunt de acord nici cu crearea unei direcţii pentru cercetarea magistraţilor.
"Nu a mai auzit nimeni de aşa ceva de acum 20-30 de ani când în România exista un birou de anchete speciale la Procura Generală Nereformată, cum era atunci. Nu ne putem imagina că sutele de mii de reclamaţii împotriva magistraţilor procesate acum la parchetele curţilor de apel (...) că toate ar trebui să ajungă la Parchetul General, aşa cum era acum 40 de ani. Bănui că această propunere e gândită vădit din exteriorul sistemului (...) ca să ia obiectul de activitate DNA -ului, care face o muncă cu rezultate, şi să facă un experiment oarecare. Nu este în regulă", a adăugat Lazăr.
Procurorul General a vorbit și despre răspunderea magistraților: „Există o reglementare a ei și că noi reglementări ar trebui făcute în condiții foarte clare și foarte precise ca nu cumva să se lase impresia că este o răzbunare asupra magistraților care și-au făcut datoria, fiiindcă atunci nu va fi bine”.
Admiterea la Institutul Național al Magistraturii
Despre admiterea la INM, o altă schimbare propusă de ministrul Toader, Lazăr a venit cu o nouă soluție.
„Institutul Național al Magistraturii este o valoare culturală pe care noi ne-am însușit-o din statele cu democrații consolidate și mai ales după modelul francez. (...)Că intră tineri și ies tot tineri să ocupe locuri în insitituții, asta este o problemă care se poate rezolva cu ușurință. Spre exemplu, să li se dea sarcini, competențe pe măsura lor de început. Însă, în niciun caz să nu se distrugă matricea culturală a formării în INM pentru că tânărul profesionist acum se face, între 25-35 de ani. Este ca plastilina și dacă l-ai prins într-o matrice culturală și este format de oameni de bună calitate, el va deveni un om serios”.
La întâlnirea procurorului general şi reprezentanţii procurorilor din ţară a fost prezentă şi şefa DNA Laura Codruţa Kovesi. De asemenea au participat şi membrii Secţiei pentru procurori a CSM.
