Rezultate LOTO 6/49, Loto 5/40 și Joker de joi, 21 noiembrie. Numerele extrase și premiile puse în joc
Publicat acum 5 ore si 21 minute
Astfel, procurorul Horaţiu Baias, adjunctul Secţiei a II-a a DNA, a prezentat , în cadrul unui seminar organizat de Freedom House România, date statistice care dovedesc că doar aplicarea unor sancţiuni penale severe reduce infracţionalitatea.
Acesta arăta că o greşeală similară, de relaxare a pedepselor, a fost comisă de legislativul din 1991. După acest gest, în doar cinci ani numărul infracţiunilor a crescut de trei ori, scrie Cotidianul.
După acest interval, Parlamentul a decis, în 1996, însăprirea pedepselor, pentru ca ?după zece ani, în 2006, au scăzut iarăşi la jumătate?, a explicat Baias.
Baias a mai relevat un pericol al reducerii limitelor de pedeapsă. ?Mulţi dintre cei aflaţi acum în închisori au ispăşit deja termenele reduse din proiectul noului Cod penal, astfel că vor trebui puşi imediat în libertate, pentru că trebuie aplicată legea penală mai favorabilă?, a explicat procurorul.
Daniel Morar, şeful DNA, prezent la seminar, a descris pericolul ca abuzul în serviciu în formă agravantă să nu mai poată fi sancţionat, faţă de situaţia de acum, când sunt prevăzute pedepse între 5 şi 15 ani de închisoare, dacă prejudiciul depăşeşte 200.000 de lei. ?În cazul acestei infracţiuni e nevoie de expertize contabile, verificări încrucişate, eventual comisii rogatorii, deci urmărirea penală este mai anevoioasă decât în cazul altor infracţiuni. În plus, abuzul în serviciu nu se descoperă instantaneu, ci procurorii sunt sesizaţi de regulă de alte instituţii, cum sunt Curtea de Conturi şi Garda Financiară. Curtea de Conturi controlează primăriile o dată la trei ani. În plus, timp de patru ani cât durează mandatul unui primar, nici un angajat al instituţiei nu semnalează posibile abuzuri. Astfel, se pierd patru ani din cei şapte şi jumătate, cât ar fi termenul de prescriere conform proiectului noului Cod penal?, a explicat Daniel Morar.
Antena3.ro
