Încă din octombrie anul 2022, procurorul general Gabriela Scutea a semnat la sediul Eurojust de la Haga, amendamentul la acordul de constituire a unei echipe comune de anchetă prin care România, prin Parchetul de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția parchetelor militare, a devenit partea echipei comune de anchetă privind infracțiuni de război și infracțiuni contra umanității comise în contextul atacului militar asupra Ucrainei.
Ceea ce înseamnă că și procurori români au participat la această anchetă comună.
Întrebată cum ar putea sau cum au putut contribui procurorii români la aceste anchete privind crimele de război, Norica Nicolai, fost procuror român a spus:
"În niciun fel. Și dați-mi voie să dezvolt puțin subiectul, pentru că sunt unul dintre românii care au lucrat la statutul acestei curți. Am participat la Conferința de la Rio în care corpul științific și-a spus punctul de vedere cu privire la statutul curții și competențele sale.
Există un parchet pe lângă tribunal, lângă Curtea Penală Internațională. Eu cred că această colaborare între procurorii români în Eurojust se referea și cred că era pregătită să acționeze în condițiile în care Uniunea Europeană, prin vocea Ursulei von der Leyen, spunea că se gândește la înființarea unui tribunal special pentru crime de război.
Pentru că dacă putem învinui cu probe clare și evidente Rusia de ceva, este vorba de crima de agresiune, articolul cinci din statutul curții.
Ori este foarte dificil să faci acest lucru, pentru că în momentul de față ai nevoie să acționezi în regulile impuse de Națiunile Unite, ori știm foarte clar că în consiliul de securitate al ONU și Rusia, și China au un drept de veto.
Plus, ai deschide o cutie a Pandorei, pentru că tribunalul a intrat în vigoare în 2002, avem Irakul ca agresiune în 2003, avem Siria, avem Libia, deci am avea foarte, foarte multe contenciosuri de soluționat și este destul de greu să bagi războiul în codul penal. Asta spun și specialiști în drept penal internațional.
Sigur, dacă există probe care pot fi concludente în ceea ce privește această infracțiune de deportare.
Eu nu prea am înțeles asta, pentru că vorbeau și înainte de declanșare a conflictului, și după. Și oricum răspunderea penală este directă, nu poți angaja o răspundere penală prin interpuși.
Atunci vom vedea. Dar procurorii români, după părerea mea, și niciun procuror în afara corpului de procuror ai tribunalului nu pot produce probe relevante, pentru că ele sunt contestate în justiție.
Da, se deschide o cutie a pandorei și ați văzut foarte bine reacția Chinei. Dublu standard care înseamnă că cineva poate face mâine, o plângere împotriva oricui care a participat la conflictul din Rusia, din Irak sau în alte zone de conflict și cred că asta nu convine niciun fel marilor decidenți.
Că au fost doar 52 de cauze analizate de tribunal până acum, din 2002 până acum, că sunt doar șapte condamnări, sunt câteva achitări, retrageri de acuzații, dar ele vizează state precum Ghana, Republica Centrafricană, Mali, Gabon, Kenya.
În niciun caz vreunul din statele occidentale nu a fost vizat de astfel de investigații și în plus, sau un singur lucru doresc să adaug, este foarte greu de probat și cred că justiția nu se poate juca cu credibilitatea ei intrând în jocuri politice", a spus Norica Nicolai la Antena 3 CNN.
Omul lui Putin ameninţă cu rachete sediul curții de la Haga
"Să ne imaginăm o lovitură precisă a unei rachete hipersonice onix de pe o navă rusă la tribunalul de la Haga. Să luăm această instanță inutilă, creată pe baza statutului de la Roma, la care cele mai mari state nu s-au alăturat. Pe cine a tras la răspundere trei duzini de persoane necunoscute. Președintele Sudanului a scuipat pe aceste acuzații și, în ciuda loviturii de sat din țara sa, nu este disponibil pentru dreptate", spune Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate din Rusia
Reacția Germaniei la mandatul de arestare a lui Putin
"Germania va trebui să-l aresteze pe președintele rus Vladimir Putin, dacă acesta va intra pe teritoriul german și dacă, desigur, Curtea Penală Internațională va cere statelor semnatare la statutul i de la Roma aplicarea legii", spune Marco Buschmann, ministrul Germaniei de Justiţie
În acest context vine și reacția Africii de Sud, pentru că este un eveniment în august anul acesta, unde trebuie să participe Vladimir Putin, care a transmis că:
"Suntem, ca guvern, conștient de obligația noastră legală. Cu toate acestea, până la summit vom rămâne angajați cu diverse părți interesate relevante. Luăm act de raportul privind mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațional", a spus Vincent Magwenya, purtător de cuvânt președinție Africa de Sud.
La rândul său, Aleksandar Vucic președintele sârb, spune "cred că emiterea unui mandat de arestare pentru Putin pentru a nu intra în chestiuni legale va avea consecințe politice nefaste și spune că există o mare reticență în a vorbi despre pace și despre armistițiu".
Reacţia Chinei la mandatul de arestare a lui Putin
China, de asemenea, reacționează. "Curtea Penală Internațională trebuie să adopte o poziție obiectivă și în parțială și să respecte imunitatea șefilor de stat conform dreptului internațional, să evite politizarea și politica dublei măsuri", spune Wang Wenbin, purtător de cuvânt al diplomației chineze.
În replică şi Rusia a anunțat că deschide un dosar penal împotriva judecătorilor Curții Penale Internaționale, după decizia legată de arestarea lui Vladimir Putin.
