Privind cu mânie către Rusia. Georgia versus Osetia de Sud

În noaptea de joi 7, spre vineri, 8 august, între Rusia şi Georgia a izbucnit un conflict ce mocnea deja de câteva luni. Armatele s-au încleştat, s-a decretat legea marţială, sunetul bombelor a tulburat liniştea unui stat. Câştigătorul detaşat al confruntării este, fireşte, Rusia. A rezultat un dezastru umanitar, pe fondul acuzaţiilor reciproce de genocid şi purificare etnică. Numărătoarea oficialilor ruşi arată că în Osetia de Sud s-au înregistrat 2000 de victime civile, majoritatea cetăţeni ruşi. De partea georgiană, bilanţul oficial numără 92 de morţi, dintre care 40 de civili. Crucea Roşie Internaţională estimează numărul refugiaţilor la 30.000 în Osetia de Sud şi 10.000 - în celelalte zone de conflict din Georgia.

Cu numai o lună în urmă, un raport ONU concluziona că avioane de luptă ruseşti au doborât un aparat georgian de zbor fără pilot care survola Abhazia. Georgia a reacţionat imediat la momentul respectiv, denunţând încălcarea suveranităţii. Provocările au continuat, iar conducerea georgiană a răspuns conform aşteptărilor ruseşti. Conflictul s-a declanşat efectiv după ce Rusia a avertizat că ?nu va putea sta deoparte? dacă luptele dintre Georgia şi separatiştii din Osetia de Sud, susţinuţi de Moscova, iau amploare. Tensiunile au degenerat joi în confruntări armate soldate cu 15 morţi, în condiţiile în care trupele georgiene ocupaseră opt sate din apropierea capitalei republicii separatiste. Spre seară, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili declara încetarea focului: ?Vă ofer o încetare imediată a focului şi începerea imediată a negocierilor. Confirm planul pe care vi l-am avansat acum doi-trei ani, care oferă o autonomie şi autoguvernare practic nelimitată pentru Osetia de Sud?, spunea el.



Un mediator trimis de la Moscova a anunţat chiar începerea convorbirilor de pace, dar ştirea a fost dezminţită şi, la doar câteva ore distanţă, georgienii au schimbat tonul: ?În ciuda apelului nostru la pace şi a încetării unilaterale a focului, separatiştii au continuat bombardarea satelor georgiene. Suntem nevoiţi să restabilim ordinea constituţională în regiune.? Trupele georgiene au încercuit capitala osetină Thinvali. Au urmat explozii puternice, iar clădirea Parlamentului local a fost incendiată, în intenţia de neutralizare a forţelor separatiste. În sprijinul separatiştilor au venit şi voluntari din cealaltă zone de conflict, Abhazia, dar şi din Oseţia de Nord, regiune autonomă în Rusia.

Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit vineri la cererea Rusiei, şi-a exprimat îngrijorarea referitor la agravarea situaţiei şi atât. Nu s-a ajuns imediat la un acord privind declaraţia care cere părţilor să renunţe la utilizarea forţei. Între timp, Uniunea Europeană a recomandat tuturor părţilor implicate în conflict să pună capăt violenţelor. ?Urmărim aceste evenimente cu foarte multă atenţie, suntem foarte preocupaţi de modul în care evoluează situaţia?, declara un oficial comunitar sub protecţia anonimatului.

Tensiunile georgiene, moştenirea URSS

Oseţii par a fi urmaşii unei confederaţii de triburi sarmate, alanii. Limba lor indo-europeană este apropiată de cea vorbită de perşi ? farsi, cu influenţe slave inevitabile. Majoritatea sunt creştini ortodocşi, dar există şi un mic procent de musulmani sunniţi. În secolul XIX, Imperiul rus acumula vaste teritorii, printre ele şi Georgia (1804), apoi teritorii locuite de oseţi. Aceştia, spre deosebire de alte popoare din Caucaz dornice de independenţă, se acomodează imediat cu noua stăpânire şi se alătură campaniilor de cucerire ţariste. În 1918, Georgia îşi proclamă independenţa faţă de Imperiul Ţarist; în următorii doi ani, oseţii, apropiaţi de bolşevici, organizează revolte după revolte împotriva guvernului georgian. Până la urmă, în 1921, Armata Roşie invadează Georgia. În 1922, Georgia este inclusă în Republica Sovietică Federală a Transcaucazului şi devine republică fondatoare URSS; cu această ocazie, se înfiinţează regiunea autonomă Oseţia de Sud. În 1936 se intervine din nou în organizarea teritorială, Republica Sovietică Federală a Transcaucazului este dizolvată, iar Georgia devine membru URSS.

În 10 noiembrie 1989, Osetia de Sud votează unificarea cu Republica Sovietică Socialistă Autonomă a Oseţiei de Nord; după o zi, Georgia revocă decizia. Până în 1992, războiul civil ce s-a declanşat a făcut cel puţin 3000 de victime. Situaţia s-a calmat odată cu intervenţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, care a mediat negocierile de pace. Regiunea s-a autoproclamat ?republică sovietică? la sfârşitul anului 1990. În 1992, în urma unui referendum, populaţia se pronunţă pentru independenţă şi pentru unirea cu Osetia de Nord, care face parte din Rusia. Regiunea are o suprafaţă de 3900 km pătraţi şi o populaţie de 70.000 de oameni, majoritatea ruşi.

Violenţele au reizbucnit în 2004 şi apoi în 2006. În 2007, autorităţile de la Tbilisi au încercat să definească statutul regiunii în cadrul republicii georgiene. A fost înfiinţată o comisie specială care să se ocupe de această problemă, dar autoproclamatul guvern din Osetia a refuzat să ia parte la această iniţiativă. Guvernul georgian a început apoi un program de reabilitare a zonei de conflict. În oraşele din republica separatistă care erau încă sub controlul autorităţilor de la Tbilisi au fost reparate străzile, s-au construit spitale, şcoli, magazine, bănci, parcuri şi cinematografe.

Ajutată de Moscova şi Cecenia, şi Abhazia s-a desprins de Georgia în anii 90. Încă din 1930, aceasta era republică autonomă în cadrul Georgiei sovietice. Cu o suprafaţă de 8600 de kilometri pătraţi şi o populaţie de 200.000 de oameni, în 1992, şi-a proclamat unilateral independenţa, declanşându-se astfel războiul cu Georgia. Conflictul a durat mai bine de un an şi s-a încheiat cu mii de morţi şi exodul a 250.000 de georgieni. Abhazia şi Georgia au semnat un armistiţiu în mai 1994. La graniţă s-au instalat ?forţe de pace? formate din soldaţi ruşi. În prezent, localnicii se tem de un război de o parte şi de alta a frontierei. SUA, NATO şi UE s-au arătat îngrijorate în ceea ce priveşte prezenţa trupelor ruseşti la graniţele regiunii, dar nu au luat măsuri pe placul lui Mihail Saakaşvili, preşedintele Georgiei.

Rusia a anunţat la 16 aprilie ?consolidarea? relaţiilor sale cu Abhazia şi Osetia de Sud, în replică la recunoaşterea independenţei provinciei Kosovo de către Occident şi la apropierea Georgiei de sfera de influenţă a Alianţei Nord-Atlantice. Mulţi locuitori ai celor două republici au paşapoarte ruseşti, iar conducerea Abhaziei este gata să-şi declare teritoriul ?protectorat militar? al Rusiei. Cu alte cuvinte, Rusia a avut mult de câştigat din precedentul Kosovo în privinţa Osetiei de Sud şi Abhaziei, dar şi reciproc ? cetăţenii acestor state beneficiază de paşapoarte ruseşti şi cale liberă la graniţă. Nu putem vorbi totuşi de independenţă, cel puţin deocamdată, pentru că Rusia are propriile sale probleme separatiste, ce poartă nume precum Cecenia, Daghestan, Inguşeţia, chiar şi Osetia de Nord, Kabardino-Bakaria şamd. În aceste condiţii, nu poate fabrica în văzul tuturor, pe loc, două noi republici independente, cu de la sine putere. Riscurile sunt imense.

Pacea dorită, încă incertă

Lideri politici importanţi - Nicolas Sarkozy, Victor Iuşcenko, preşedinţii Poloniei, Lituaniei şi Estoniei şi premierul Letoniei - au mers la Tbilisi, unde zeci de mii de oameni au participat la un miting de amploare pentru încetarea ostilităţilor. Preşedintele francez a fost şi la Moscova, unde i-a propus lui Dmitri Medvedev un plan de pace cu mai multe puncte. Totodată, Casa Albă încearcă să verifice dacă Rusia într-adevăr a încetat operaţiunile militare în Georgia, Washingtonul refuzând să spună dacă analizează posibilitatea oferirii de sprijin militar regimului de la Tbilisi. Copleşit de trupele ruseşti şi profund dezamăgit de lipsa de implicare a marilor puteri în conflictul prezent, în ochii lui Saakaşvili drapelul NATO flutură tot mai departe, iar şansele de a păstra Osetia sunt minime: ?Poporul meu s-a simţit abandonat de democraţiile occidentale.? A răspuns provocării ruseşti şi acum pierde Osetia. Urmează Abhazia? Rateul planului de includere a Georgiei în NATO a dat timp Rusiei să acţioneze, aşa cum se poate vedea zilele acestea, iar SUA sunt forţate să se abţină de la o reacţie pe măsură.

Planul prevede nerecurgerea la forţă, oprirea ostilităţilor, accesul liber la ajutorul umanitar, revenirea forţelor armate georgiene la bazele lor, revenirea forţelor ruse la poziţiile de dinaintea ostilităţilor şi începerea discuţiilor internaţionale asupra viitorului statut al republicilor separatiste georgiene Osetiei de Sud şi Abhaziei şi mijloacelor de garantare a securităţii lor. ?Operaţiunea întreprinsă de forţele de menţinere a păcii s-a încheiat pentru că ne-am atins obiectivele. Agresorul a fost pedepsit şi a înregistrat pierderi importante?, a declarat Dmitri Medvedev. Declaraţia şi-ar dori să creeze un context propice negocierilor de pace. Nu direct cu preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, ci prin intermediul preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy.

Diplomaţii europeni speră că oferta de pace prezentată de Sarkozy la Moscova să ofere o soluţie pentru încetarea războiului dintre Georgia şi Rusia. ?Putem discuta despre un armistiţiu definitiv, dacă se îndeplinesc două condiţii. Prima, trupele georgiene trebuie să revină la poziţiile iniţiale şi să fie parţial demilitarizaze. În al doilea rând, trebuie să semnăm un acord care să statuteze nefolosirea forţei?, a declarat Sarkozy.

Conform documentului întocmit de europeni, există două principii-cheie: integritatea teritorială a Georgiei şi monitorizarea internaţională a angajamentelor asumate. Cel mai probabil, monitorizarea va fi făcută de OSCE şi ONU. ?Trebuie să întocmim repede un calendar, astfel încât trupele să revină la poziţiile de dinainte de începerea conflictului?, a spus Sarkozy, adăugând că înţelege dorinţa Rusiei de a-şi apăra interesele în regiune dar că, în acelaşi timp, trebuie respectată integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Georgiei.

Kosovo ? Osetia de Sud ? Abhazia ? Transnistria. Din precedent în precedent, spre victoria finală

Ca şi după Kosovo, reacţiile separatiste sunt efervescente. Liderii transnistreni au declarat marţi că vor întrerupe toate contactele cu Guvernul Republicii Moldova până când acesta nu va denunţa ?agresiunea? din Osetia de Sud. ?Transnistria a declarat un moratoriu în privinţa contactelor sale până când partea moldoveană nu va denunţa decisiv şi necondiţionat agresiunea comisă de Georgia?, a anunţat Ministerul transnistrean de Externe. Liderii proruşi din Transnistria acuză Republica Moldova că se comportă ca Georgia, încercând ?să schimbe formatul negocierilor, să reducă la minim rolul Rusiei şi să creeze condiţii pentru folosirea forţei pentru rezolvarea conflictului.?

Transnistria s-a declarat şi ea independentă după destrămarea Uniunii Sovietice. Nici una dintre ele nu este recunoscută la nivel internaţional. Ca şi Georgia, Republica Moldova propune o autonomie extinsă pentru regiunea sa separatistă, dar liderii transnistreni insistă că nu se vor mulţumi decât cu independenţa.

De altfel, cele trei teritorii separatiste, Abhazia, Transnistria şi Osetia de Sud au cerut recunoaşterea internaţională printr-o declaraţie comună semnată de miniştrii de Externe în această primăvară. ?Dreptul la autodeterminare este un drept suveran şi inalienabil al populaţiei din Abhazia, Transnistria şi Osetia de Sud, iar ignorarea voinţei popoarelor trebuie văzută drept o încălcare a drepturilor omului garantate de documentele juridice internaţionale?, se preciza în textul declaraţiei. Se afirmă hotărârea celor trei teritorii separatiste ?de a respecta principiile Cartei ONU? şi se cere ?rezolvarea tuturor disputelor numai prin metode paşnice şi fără recurgerea la presiuni militare, politice, economice şi informaţionale?.

Putin, despre problema separatismului în raport cu interesele Rusiei

?La noi, Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria există ca state independente. Iar nouă ni se spune permanent: Kosovo e un caz special. Toate acestea sunt minciuni, nu este nici un fel de caz special acolo, şi toţi înţeleg perfect acest lucru. Totul e la fel: conflict etnic, crime din ambele părţi, independenţă totală de facto?, spunea premierul rus Vladimir Putin, menţionând că este necesară elaborarea unor principii unice de soluţionare a problemelor. ?Noi nu îi aducem pe partenerii noştri în impas, noi le propunem să elaboreze reguli unice de comportament. De ce să fie încurajat separatismul? În Spania oamenii nu vor să trăiască într-un stat unitar. Susţineţi-i acolo! Patru sute de ani Marea Britanie se luptă pentru integritatea sa teritorială în raport cu Irlanda de Nord. Şi ce? De ce nu-i susţineţi??, a ironizat Putin. ?De ce nu recunoaşteţi Ciprul de Nord? În general, nu vă este ruşine vouă, europenilor, cu asemenea standarde duble să abordaţi soluţionarea aceloraşi probleme în diferite regiuni ale lumii??, a arătat Putin.

?Goana înarmărilor este alimentată numai din cauza că statele mici nu se simt în siguranţă. Dreptul internaţional nu apără drepturile ţărilor mici. Şi desigur, ele sunt nevoite să caute sau să-şi asigure securitate prin obţinerea unui nou nivel, prin înzestrarea sa cu arme moderne. Dacă ar exista o ordine strictă, atunci nu ar fi vorba de atâta frică şi asemenea necesitate. Şi sigur că noi vom ridica această problemă în cadrul Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite?, a mai spus Vladimir Putin.

Ella Moroiu, Antena3.ro