Privatizarea Cupru Min, un succes? Vezi cine e acum "rege" peste 60% din rezerva de Cupru a României

În timp ce premierul Ungureanu se mândreşte cu privatizarea Cupru Min, spunând că statul român a câştigat cât nu spera doar datorită credibilităţii Guvernului pe care îl conduce, controversele din jurul acestei privatizări se înmulţesc de la o zi la alta.

După dezvaluirile apărute în presă, Ministerul Economiei recunoaşte că noul proprietar al celui mai mare zăcământ de cupru din România este o firmă canadiană mică, înfiinţată acum 4 luni, despre care autorităţile române nu ştiu mare lucru, nici măcar dacă au banii promişi la licitaţie, nici ce au de gând să facă în continuare.

Pentru Ministerul Economiei, Cupru Min era o gaură neagră pentru economie. Avea datorii istorice de 16 milioane de euro.

Ce nu spune Ministerul Economiei este că, în condiţiile în care Cupru Min lucra doar cu o singură linie de producţie din cele 4 care au fost proiectate, în plină criză, adică în primele 6 luni ale anului 2011, Cupru Min a raportat un câştig brut de peste 6 milioane de euro.

Şi anul 2010 a fost încheiat de Cupru Min cu un profit net de 4,3 milioane de euro, 2010 fiind un an foarte prost pentru societate.

În condiţiile în care, în lume, cererea de cupru este simţitor mai mare decât oferta, un zăcământ ca cel deţinut de Cupru Min este o adevarată... mină de aur.

Dincolo de cifrele din bilanţuri, asta au cumpărat canadienii de fapt. Dreptul de exploatare pentru cel mai mare zăcământ de Cupru din România, cel de la Roşia Poieni, zăcământ care reprezintă 60% din rezerva de Cupru a României.

Concret, vorbim despre peste 900.000 de tone de Cupru care valorează în jur de 20 de miliarde de euro. În acest context, cele 200 de milioane plătite de canadieni deja nu mai par la fel de multe.

Ministerul Economiei nu poate să spună decât ca Roman Copper este o firmă canadiană micuţă, înfiinţată în noiembrie 2011, care are o cifră de afaceri de 4 milioane de dolari canadieni, datorii de 1 milion, profit de 1 milion de dolari canadieni şi că este deţinută de banca de investiţii Bayfront Capital Partners în spatele căreia nu se ştie cine este. Atât.

Iar reprezentanţii ministerului spun ca nici nu-i interesează mai mult. Deşi Ministerul Economiei ar fi trebuit să se asigure încă din faza de vânzare a caietului de sarcini că nu se încalcă regulile concurenţei şi că nu apar probleme pentru siguranţa naţională.