Copiii care s-au născut imediat după 1989 şi care au împlinit anul acesta vârsta de 18 ani, au trăit între două societăţi diferite: atunci când s-au născut, în 1990, comunismul era încă proaspăt, neretuşat, în viaţa de zi cu zi, iar acum, când sunt majori, perioada aceea e departe. Au gadgeturi, haine de firmă şi cam tot ce-şi doresc.
Proaspăt echipaţi cu vârsta de 18 ani, tinerii vor vota la alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii noiembrie, pentru prima oară, într-o societate ieşită de sub comunism. Antena3.ro a intervievat câţiva elevi de la două licee din Bucureşti şi care au împlinit anul acesta 18 ani, despre cum văd ei perioada în care s-au născut, faţă de prezentul în care ar putea schimba ceva printr-o ştampilă.
"Parlamentarii rămân comunişti"
Deşi nu au trăit pe vremea comunismului, tinerii de azi fac o corelaţie între ce se întâmplă acum la noi în ţară şi anii de dinainte de 1989. Unii dintre ei cred că una din cauzele actuale ale societăţii este gândirea comunistă.
Gabriela este elevă în clasa a 12-a la Colegiul Economic "Virgil Madgearu" şi spune pentru Antena3.ro că nu ar vota niciun partid, pentru că acestea nu ar fi în stare să reprezinte interesele tinerilor de azi.
"Parlamentarii rămân în continuare comunişti, pentru că sunt încă subiecte tabu, despre care nu se vorbeşte pe faţă, cum ar fi despre Securitate, adevărul despre revoluţia din 1989, iar prin aceste lucruri statul încearcă să manipuleze populaţia", îşi susţine Gabriela punctul de vedere.
Colegii ei de clasă, Mirela şi Cătălin, s-au vorbit deja să pună duminică ştampila la vot, cu atât mai mult cu cât Mirela a mai votat, anul acesta, la alegerile locale.
"Eu consider că dacă avem o posibilitate de a schimba ceva in ţara asta, atunci aceea este votul, deci voi merge la vot din nou, dar de data acesta pentru parlamentare", e de părere Mirela, elevă în clasa a 12-a la Colegiul Economic Virgil Madgearu.
Cătălin este de acord cu ea şi spune că "votul reprezintă o modalitate de a vota împotriva celorlaţi prin alegerea unui singur candidat".
Si la Colegiul Naţional Gheorghe Şincai tinerii născuţi în ?90 au reticenţe în a merge la vot la sfârşitul lunii noiembrie. Motivele sunt diverse, de la banii publici aruncaţi aiurea pe spoturi, până la personaje din showbiz care candidează la parlamentare.
"Nu cred că vor avea partidele o revelaţie"
Ana-Maria Bandarica este elevă în clasa a 12-a la Colegiul Şincai şi explică pentru Antena3.ro că nu a fost convinsă de campaniile de promovare ale nici unui partid şi pentru că fiecare candidat, în cadrul fiecărei campanii, a promis naţiunii diverse lucruri pe care nu le-a putut îndeplini.
"Nu cred eu că acum vor avea partidele o revelaţie prin care să salveze poporul şi cred că în loc să cheltuiască banii pe spoturi electorale, mai bine ar investi într-un parc de sector", e de părere Ana-Maria.
Nici Cristian Şonel, colegul ei din clasa a 12-a, nu va merge la vot, "măcar de-aş avea pe cine să votez", după cum declară el pentru Antena3.ro
"Mai ales că au apărut nume de care nu am auzit până acum în politică, cum ar fi Oana Zăvoranu sau Florin Călinescu. Mai mult, sunt prea mulţi candidaţi şi prea multe spoturi", explică pentru Antena3.ro Cristian.
De partea cealaltă a băncilor sunt colegii lor care ar vrea să meargă la vot duminică.
Cătălina Medaru, elevă în clasa a 11-a la Colegiul Naţional Gheorghe Şincai spune pentru Antena3.ro că speră să fie mai bine în România dacă îşi va exprima opţiunea la vot.
"Cred că trebuie să-l alegem pe cel mai bun dintre cei mai răi", adaugă puţin ironic eleva.
Gabriel Petrescu, coleg de clasă cu Cristian, e convins că va merge să pună ştampila pe foaia de vot, dar încă nu cunoaşte toţi candidaţii.
Anul 2008: Comoditate şi deprimare
Ori că ştiu de la părinţi, din cărţi sau de la specialiştii care dau bine la tv, tinerii internauţi sunt de părere că totuşi era mai bine înainte de ?89. Acum parcă au tot ce le trebuie.
"Am calculator, internet, programe tv, telefon mobil, am tot ce vreau în prezent, este foarte multă comoditate. Iar de când suntem liberi s-au desfiinţat toate fabricile industriale în beneficiul centrelor de afaceri", explică Gabriela, elevă la Colegiul Economic Virgil Madgearu din Bucureşti.
Cătălin, colegul ei de clasă completează descrierea Gabrielei printr-o singură fraza, decisă : "Acum sunt în schimb foarte mulţi deprimaţi."
Ana-Maria Bandarica de la Colegiul Naţional Gheorghe Şincai crede şi ea că era mai bine înainte de ?90.
"Situaţia financiară era mai bună, deşi accesul la televizor era strict şi remarcile la adresa autorităţilor erau interzise", povesteşte Ana-Maria pentru Antena3.ro.
"Acum nu mai şti cum să-ţi împarţi banii"
Cristian Şonel, colegul ei de liceu adaugă că toată lumea avea un loc de muncă atunci, deşi erau anumite restricţii în viaţa de zi cu zi, cum ar fi programele tv sau coada la mezeluri.
"Acum sunt mezeluri de orice fel oriunde, dar nimeni nu se mai înghesuie să le cumpere, iar legat de restricţionarea programelor tv, în timpurile în care trăim sunt unele posturi tv care mai bine nu ar exista", povesteşte ironic Cristian pentru Antena3.ro
Cătălina Medaru, elevă în acelaşi liceu cu Ana-Maria şi Cristian, dar în clasa a 11-a, spune că a locuit o vreme în Norvegia.
"Am plecat cu părinţii în 1993, pentru că tatăl meu lucrează în relaţiile internaţionale şi ne-am întors cinci ani mai târziu. Ştiu de la ai mei că se descurcau cu salariul pe care îl câştigau înainte de ?89. Acum deja nu mai şti cum să-ţi împarţi banii pentru cheltuielile casei: să plăteşti facturile, ratele sau mâncarea", povesteşte pentru Antena3.ro Cătălina Medaru.
Copilăria generaţiei Revoluţiei
Tinerii care au trecut anul acesta de majorat, îşi amintesc de perioada de după 1997, când au intrat la şcoală. Urmele fizice ale comunismului se regăseau încă în libertatea de după revoluţia din 1989.
"Băncile erau antice şi rupte, genul acela care se ridicau", povesteşte Cătălin pentru Antena3.ro. Colega lui, Gabriela, îşi aminteşte de sobele din clasă, "care deseori nu mergeau şi era foarte frig, dar şi de gropile din curtea şcolii şi de străzile neasfaltate", după cum spune tânăra de 18 ani.
Ea adaugă pentru Antena3.ro că pe atunci erau la modă casetele video cu desene animate şi că apăruseră primele televizoare marca Nei.
Mirela Scurtu spune şi ea că deja când ei au intrat la şcoală, apăruseră primele restaurante McDonald?s.
"Aveam Cartoon Network şi ne uitam la desenele animate netraduse. Însă a fost un lucru bun, pentru că am învăţat limba engleză", mai explică Mirela.
Lecţia de "comunism"
Deşi s-au născut imediat după 1989, tinerii de 18 ani cunosc de la părinţi detalii despre mâncarea care se dădea cu raţia şi cozile pentru carne, pe care elevii le povestesc zâmbind: parcă nu le vine să creadă că aşa era "pe atunci", iar ei acum au tot ce le trebuie.
"Salamul se dădea atunci pe buletin, iar mama şi-a rupt chiar pantofii din piele stând la coadă la lapte", spune pentru Antena3.ro Gabriela, elevă în clasa a 12-a la Colegiul Economic Virgil Madgearu.
În discuţie intervine Cătălin, coleg de clasă cu Gabriela, care adaugă că mâncarea se dădea cu raţia în general şi că pe vremea comunistă aveai un loc de muncă asigurat, iar o locuinţă o puteai cumpăra mai uşor.
Legat de case, Gabriela explică pentru Antena3.ro că femeilor însărcinate li se dădeau locuinţe pe atunci, în timp ce colegul ei de clasă o completează.
"Pe lângă raţii, şi avortul era interzis la vremea respectivă", încheie Cătălin.
Ca o concluzie la spusele celor doi, Mirela Scurtu, tot din clasa a 12-a spune pentru Antena3.ro că pe vremea comunismului drepturile erau suprimate şi nu aveai dreptul la libera opinie ca acum, "aşa cum nu aveai voie nici să-l vorbeşti pe Ceauşescu de rău."
Revenind la anul 2008, rămâne de văzut dacă dorinţele tinerilor din zilele noastre, de a merge totul ca pe roate, se vor îndeplini cu un singur click dreapta şi open.
Paula Safta, Antena3.ro
