Până în prezent, copiii născuţi cu sindrom de sevraj erau cazuri relativ izolate în maternităţi. De la o vreme, însă, acestea s-au înmulţit. Este vorba despre bebeluşi născuţi de mame drogate fie cu etnobotanice, fie cu substanţe foarte puternice. Cei care au descoperit fenomenul au fost specialiştii de la Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului, care au atras atenţia presei.
Medicii de la Maternitatea Polizu se confruntă tot mai des cu cazuri de copii născuţi cu sindrom de sevraj. Dacă până acum medicii descopereau gravide dependente de heroină, cocaină sau alcool, acum au apărut şi mamele consumatoare de etnobotanice.
Au avut şi cazuri când copilul a murit din cauza drogurilor chiar în burta mamei. Alteori mama naşte fătul şi a doua zi fugea din spital, iar doctorii nu-i mai dădeau de urmă. În orice caz, nimeni nu urmăreşte ce se întâmplă cu copiii supravieţuitori, după ce ajung acasă cu mama. Cea mai tânără mamă care a născut un copil în sevraj la Polizu a avut 14 ani.
Alţi copii cu mame toxicomane s-au născut prematur ori sub limita de greutate, cu malformaţii, cu manifestări neurologice sau hiper-agitaţi. Alţii au primit boli grave de la mamă cum ar fi SIDA, sifilis, hepatita B sau C, dar şi cu asocieri: sifilis combinat cu sevraj sau SIDA combinată cu sevraj.
Majoritatea femeilor, deşi însărcinate, nu merg la consultaţiile de rutină, aşa cum merge orice gravidă, aşa că nu apar în evidenţe ca fiind consumatoare. Ele se tem de consultaţii ca să nu fie depistate şi să-şi poată lua drogurile în continuare.
Majoritatea gravidelor sunt ori foarte sărace, ori vin din familii dezorganizate. Există, însă, şi toxicomane din familii bune. Însă pentru multe dintre mamele care-şi nasc copiii direct în sevraj, spitalul este prima instituţie din viaţa lor căreia îi calcă pragul.
În acest moment nu se ştie cu exactitate câte gravide toxicomane există în România, nici câţi bebeluşi s-au născut gata drogaţi şi nici câţi au murit din cauza drogurilor din sânge.
Medicii recunosc acest fenomen, însă preferă să nu vorbească prea mult despre el.