Printre subiectele abordate miercuri s-a aflat și cel al vizitelor în România ale oficialilor ungari, a spus Klaus Iohannis într-o conferință comună cu președintele Ungariei, Katalin Novák. El a vorbit despre necesitatea unui discurs public în logica și spiritul Parteneriatului Strategic.
„Printre subiectele abordate astăzi s-a aflat și cel al vizitelor în România ale oficialilor ungari. Astfel, am subliniat foarte clar poziția constantă și principială a părții române, care se referă la necesitatea unui discurs public în logica și spiritul Parteneriatului nostru Strategic și ale Tratatului politic de bază”, a spus Klaus Iohannis.
De asemenea, șeful statului român a apreciat că este fundamental ca proiectele de interes să fie realizate în România doar în urma unui acord al României, să nu fie discriminatorii pe baza etniei și să fie conforme dreptului român, european și internațional.
„În acest context, am evocat din nou convingerea noastră profundă că persoanele care aparțin minorităților naționale contribuie la crearea și consolidarea unor punți de legătură între statul de cetățenie – singurul care are răspunderea pentru protecția drepturilor acestora – și statul a cărui origine etnică o împărtășesc”, a adăugat Iohannis.
› Vezi galeria foto ‹
Totdată, un alt subiect abordat a fost securitatea aprovizionării cu energie.
„Pe lângă discutarea perspectivelor proiectelor de cooperare în plan bilateral, în interesul ambelor state, am susținut poziția României privind importanța unui răspuns unitar, coordonat și urgent la nivelul Uniunii Europene în această privință. Am arătat că, în actualul context, se impune eliminarea, cât mai curând posibil, a dependenței energetice a Uniunii Europene și a statelor membre de Rusia. Este necesară continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură în interiorul Uniunii, prin consolidarea interconectărilor și a capacităților de stocare, în paralel cu diversificarea importurilor energetice și consolidarea producției energetice europene. Pe de altă parte, în context european, îmi exprim speranța că vor fi găsite cele mai bune și adecvate soluții în dialogul în curs dintre instituțiile europene și Ungaria”, a completat Klaus Iohannis.
El a menționat că au fost discutat și teme precum situația din plan regional, european și global, profund afectată de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei.
„România este pe deplin solidară cu Ucraina și vom continua să o susținem pe toate dimensiunile. Am evocat sprijinul oferit de România Ucrainei, inclusiv asistența acordată celor peste 2,2 milioane de refugiați ucraineni care ne-au trecut granițele. De asemenea, în cadrul discuțiilor am accentuat necesitatea sprijinirii Republicii Moldova, ținând cont de multiplele crize cu care aceasta se confruntă, precum și pentru avansarea parcursului său european ca urmare a obținerii statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Am reiterat, împreună cu doamna Președinte, și sprijinul nostru consecvent pentru politica de extindere a Uniunii Europene cu statele din Balcanii de Vest”, a încheiat Iohannis.
"Avem nevoie ca relația dintre Ungaria și România să funcționeze"
La rândul ei, președintele Ungariei, Katalin Novák, a vorbit despre diminuarea tensiunilor.
„Suntem țări vecine, de aceea avem nevoie ca relația dintre Ungaria și România să funcționeze. Am convenit, de asemenea, că noi dorim să diminuăm tensiunile existente, nu să le amplificăm. Nu o să fim de acord în toate cele, nici până acum nu am fost, dar cel mai important e să ne putem asculta și să ne ascultăm reciproc și poate putem înțelege punctul de vede al celuilalt, chiar dacă interesele nu sunt identice și acordul nu e identic în absolut toate domeniile”, a spus Novak.
Viktor Orban a spus, la Băile Tuşnad, că amestecul popoarelor europene cu non-europeni a creat o „rasă mixtă” şi că acele ţări un s-a întâmplat acest lucru „nu mai sunt naţiuni”.
Ştirea iniţială Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, vizita va oferi prilejul unei discuţii aprofundate privind modalităţile de diversificare şi aprofundare ale dialogului bilateral, în continuarea întrevederii din 10 iunie a celor doi înalţi oficiali, în marja Summitului Formatului B9 de la Bucureşti.
De asemenea, vizita are loc în contextul în care anul acesta se împlinesc 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI (Budapesta, 29 noiembrie 2002).
Administraţia Prezidenţială arată că preşedintele Iohannis va evidenţia, cu prilejul vizitei, deschiderea părţii române pentru consolidarea dialogului şi cooperării bilaterale cu Ungaria, "stat vecin deosebit de important", în vederea promovării de proiecte de interes comun, în beneficiul celor două state şi al cetăţenilor lor, indiferent de etnie.
"Va fi reiterat interesul părţii române pentru o cooperare pragmatică şi orientată spre rezultate concrete, structurată pe baza principiilor şi valorilor incluse în documentele fundamentale ale cooperării bilaterale", indică sursa citată.
Cei doi şefi de stat vor aborda şi situaţia actuală din plan regional, european şi global, ca urmare a agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, urmând a fi analizate implicaţiile pe diverse planuri: securitar, umanitar, economic, al crizei alimentare şi altele. Vor fi abordate şi consecinţele în plan regional, în raport cu state partenere precum Republica Moldova, precizează Administraţia Prezidenţială.
În ceea ce priveşte agenda europeană, preşedinţii României şi Ungariei vor discuta despre extinderea Uniunii Europene şi măsurile coordonate la nivelul Uniunii pentru a răspunde actualei crize din domeniul energiei.
La finalul convorbirii oficiale, cei doi demintari vor susţine declaraţii de presă comune.
Prima vizită oficială după 12 ani a unui preşedinte maghiar la Bucureşti
Ultima întâlnire oficială la nivel prezidențial în capitala României a avut loc în urmă cu 12 ani, în 2010. Întrevederea de astăzi reprezintă a treia oară când Novak se întâlnește cu Iohannis în cele patru luni de la învestirea sa. Cei doi preşedinţi s-au întâlnit la summitul de la București al statelor membre NATO din Europa Centrală și de Est, în iunie, iar după summitul regional NATO au avut o întâlnire individuală.
