Mediul de afaceri cere tuturor partidelor să se mobilizeze pentru ca România să rămână pe traiectoria pro-europeană
Publicat acum 2 ore si 27 minute
Pentru început, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă dobândeşte ceva mai multe atribuţii, între care şi un control al proiectelor cu finanţare externă, al cooperării civil-militare sau protecţiei civile în situaţiile de urgenţă, precum cea în care ne aflăm. De altfel, DSU, care se află în coordonarea lui Marcel Vela, va comunica public despre situaţiile de criză, odată cu acest act normativ.
Mai departe, noua ordonanţă abrogă litera f) a articolului 2 din OUG 21/2004 (privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă), care defineşte de fapt starea de alertă.
Însă avem mai jos o altă definiţie a stării de alertă.
Concret, noua definiţie este: „Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii”.
De menţionat este că apare un nou concept, acela de coordonare operaţională, care este definit: „totalitatea măsurilor dispuse şi a acţiunilor desfăşurate de către factorii de decizie premergător şi pe timpul gestionării unei situaţii de urgenţă, în vederea organizării intervenţiei şi utilizării capabilităţilor disponibile într-o concepţie unitară, pentru atingerea obiectivelor stabilite”.
Asta înseamnă că sub umbrela conceptului „coordonare operaţională”, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă poate lua orice decizie astfel încât să fie atins „un obiectiv stabilit”, adică prevenirea răspăndirii noului coronavirus, în situaţia de faţă. Deci, Ludovic Orban, şeful acestui Comitet, poate dispune măsuri.
Iarăşi, o noutate este aceea că starea de alertă se declară 30 de zile. Însă nu e doar atât: noua ordonanţă de azi spune că starea de alertă poate fi prelungită cu alte 30 de zile ori de câte ori se impune. Nu este obligatoriu ca această stare de alertă să dureze 30 de zile: situaţia poate înceta înainte de împlinirea termenului dacă nu mai există risc.
Dacă ne uităm în proiectul de lege al stării de urgenţă aprobat de Parlament ieri, observăm o inadvertenţă: în forma trimisă la Klaus Iohannis pentru promulgare scrie că starea de alertă se instituie pentru maximum 60 de zile.
Marcel Vela are noi atribuţii prin această ordonanţă şi în Bucureşti. Comitetul de Urgenţă din Capitală poate declara starea de alertă la nivelul Bucureştiului doar cu acordul ministrului de Interne.
La rândul lui, Ludovic Orban trebuie să îşi dea acordul la declararea şi încetarea stării de alertă la nivelul judeţelor, aspect menţionat deja în ordonanţa deja cunoscută. Însă, noutatea este că premierul poate şi să prelungească această stare de alertă. Concret, Orban poate declara de câte ori este necesar starea de alertă.
Un alt alineat adăugat este acela care spune în comunităţile de risc comitetele pentru situaţii de urgenţă decid ce măsuri se pot lua pentru a diminua acel risc. Ordonanta spune că trebuie asigurată „rezilienţa”. De exemplu, o comunitate unde exista risc de focar era Ţăndărei.
Un alt aspect important este acela că măsurile aplicate în starea de alertă sunt reevaluate în baza Constituţiei (articolul 93 - Măsuri excepţionale) pentru a analiza dacă se impune, din nou, stare de urgenţă.
Practic, este o portiţă legală pentru a aplica avertismentul de azi al preşedintelui Klaus Iohannis: „Dacă situaţia se va înrăutăţi şi datele vor arăta un număr galopant de infectări, care va duce la supraaglomerarea spitalelor, atunci nu voi ezita să declar din nou stare de urgenţă!”.
Un alt articol modificat este acela care spune că deciziile comitetelor pentru situaţii de urgenţă sunt obligatorii pentru destinatari. Un alt articol este acela care spune că DSU informează operativ către ministrul de Interne, către premier şi către Klaus Iohannis atunci când există stări potenţial generatoare de situaţii de urgenţă.
De menţionat este că DSU era până acum în subordinea MAI. Ordonanţa aduce modificări Legii 481/2004 privind protecţia civilă, mai precis articolului 7, care odată modificat, spune că DSU (condus de Raed Arafat) face coordonarea în domeniul protecţiei civile. Iniţial, această coordonare era făcută de IGSU, prin inspectoratele judeţene.
Sursa: Mediafax
