În contextul schimbărilor climatice și a fluctuațiilor în agricultură, fermierii români își îndreaptă atenția către culturi alternative cu potențial ridicat. Una dintre acestea este cultura de năut, o plantă cu multiple beneficii și rezistență la secetă și înghețuri târzii.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în acest an se estimează că vor fi cultivate în România aproximativ 4.000 de hectare de năut. Unul dintre pionierii acestei culturi este fermierul Emil Enache din județul Vaslui, care a îmbrățișat cu succes această alternativă agricolă.
Citește și
"Năutul este o cultură relativ simplă. La o pregătire minimă a solului, se plantează cu semințele de precizie, iar randamentul este semnificativ, fiind înregistrată o producție medie de 2.500 de kilograme pe hectar", explică Enache.
Cu un preț de piață competitiv, boabele de năut se comercializează la aproximativ 800 de euro pe tonă, asigurând un profit estimat de 1.000 de euro pe hectar pentru fermieri, după ce sunt luate în calcul toate cheltuielile.
În plus față de aspectul economic, năutul are și beneficii ecologice, fiind o sursă de fixare a azotului în sol și rivalizând cu alte plante cultivate pentru subvenții, cum ar fi soia, mazărea sau linte.
Cu toate acestea, există și provocări în ceea ce privește combaterea buruienilor și protejarea culturii împotriva bolilor și dăunătorilor. Emil Enache explică că cercetările institutelor agricole românești au început să ofere soluții și rezultate promițătoare în acest sens.
Într-o perioadă în care schimbările climatice afectează tot mai mult agricultura tradițională, adoptarea culturilor alternative precum năutul și sorgul devine o necesitate pentru asigurarea viabilității sectorului agricol în România, potrivit vremeanoua.ro.
