Update: 17.04: Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii privind realizarea Autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş în ropote de aplauze. Șeful statului a ținut și un discurs în care a ținut să precizeze cât de importantă este realizarea acestei Autostrăzi a Unirii.
„Două zile ne mai despart de marea sărbătoare a românilor - împlinirea unui secol de când naţiunea noastră s-a regăsit între graniţele aceluiaşi stat modern. În ajunul Centenarului, am semnat legea „Autostrăzii Unirii”, care consfinţeşte obligaţia statului român de a construi un drum de mare viteză care să traverseze Carpaţii şi să lege două provincii istorice, Moldova şi Transilvania.
Am promulgat această lege în cadrul unei ceremonii publice ţinute într-un loc încărcat de simboluri, această sală, Sala Unirii, tocmai pentru a transmite un mesaj cât se poate de clar: la 100 de ani de la înfăptuirea idealului naţional, guvernanţii au obligaţia de a face unirea reală.
Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia mea, care reprezintă recunoaşterea şi aprecierea eforturilor pe care fiecare dintre dumneavoastră, iniţiatori şi membri ai societăţii civile, le-aţi făcut pentru ca acest proiect să devină, astăzi, lege. Mulţumesc, de asemenea, şi presei, pentru că a transformat dezbaterea din societate într-un subiect aflat în prim-planul agendei cotidiene.
Pentru ca acest proiect să ajungă, într-un final, lege, a existat o presiune publică foarte puternică, venită în primul rând din exasperare. Cred că este important să nu uităm cum s-a ajuns aici. De-a lungul timpului, absenţa unor proiecte mari de infrastructură a avut efecte negative pentru România. De exemplu, regiunea Moldovei, deşi beneficiază de o resursă umană de foarte bună calitate, se confruntă cu o migraţie acută a forţei de muncă, iar potenţialul de dezvoltare al acestei zone, inclusiv în comparaţie cu altele, s-a diminuat substanţial. Moldova este singura mare regiune istorică fără o autostradă, deşi acest proiect se află pe agenda publică de 11 ani. Vorbim, aşadar, despre o perioadă extrem de lungă, în care este de neconceput că problema nu şi-a găsit o soluţionare. Prin indolenţa şi amatorismul unor politicieni, această nevoie absolut legitimă s-a transformat într-o chestiune de securitate sau de siguranţă naţională.
Este, însă, trist că a fost nevoie de o lege pentru ca guvernanţii să fie obligaţi să facă paşi concreţi. Nu acesta este scopul legiferării. Realizarea unor obiective de acest fel nu ar fi trebuit să aştepte o intervenţie a Parlamentului, Guvernul fiind cel care deţine toate pârghiile şi resursele pentru administrarea ţării. Faptul că legiuitorul a ales să intervină în această problematică sancţionează de fapt pasivitatea guvernelor de-a lungul timpului şi a celui actual, în mod special, în realizarea unor obiective cruciale pentru dezvoltarea ţării, în beneficiul românilor. Factorii politici ar fi trebuit să dea dovadă de viziune şi să adopte măsurile necesare cu mult timp înainte de celebrarea acestui moment istoric, astfel încât în anul Centenarului să putem circula deja pe „Autostrada Unirii”, nu abia să discutăm despre demararea procedurilor pentru realizarea acesteia.
Românii nu au vrut un lucru excepţional sau imposibil de realizat. Ei au avut şi au o dorinţă legitimă, de bun simţ: o autostradă de 300 de kilometri care să unească două regiuni istorice. În definitiv, această lege este expresia voinţei legitime a cetăţenilor acestei ţări care aşteaptă realizări concrete, pe măsura momentului în care ne aflăm. Politicienii trebuie să livreze ceea ce au promis, astfel încât românii să trăiască mai bine în ţara lor. Aşadar, este un moment foarte potrivit ca, în ajunul Centenarului Marii Uniri, să reflectăm serios la modul în care ne dorim să arate România viitoare. Suntem cu toţii de acord că o Românie fără autostrăzi este o Românie condamnată la subdezvoltare.
Oamenii din Moldova, ca şi cei din Transilvania şi Republica Moldova, aşteaptă să circule spre Europa pe această autostradă, care să le facă viaţa mai bună şi mai sigură. Acest drum de mare viteză ar contribui în mod substanţial la reducerea decalajului între regiuni. Cu toţii ştim că autostrada este direct legată de creşterea investiţiilor şi a exporturilor. O spun fără ocolişuri: până nu va exista autostrada care să lege Moldova de Transilvania şi de vestul Europei nu vom avea prosperitate în această importantă regiune europeană, care este Moldova. În acelaşi timp, acest proiect are şi o importanţă strategică deosebită, contribuind, în mod ferm, la demersurile de integrare europeană a Republicii Moldova.
Din acest moment, Guvernul are responsabilitatea legală să acţioneze. A nu realiza această autostradă înseamnă a încălca legea. Aşadar, avertizez Guvernul că în bugetul pentru anul viitor trebuie să se regăsească, cu prioritate, fonduri alocate pentru „Autostrada Unirii”. Mai mult, există sprijinul declarat din partea Comisiei Europene, există sprijinul societăţii civile, avem experţi care şi-au manifestat dorinţa de a participa la concretizarea acestui proiect. Vă asigur că voi urmări cu deosebită atenţie demersurile pe care le va face Guvernul în această direcţie, pentru că vorbim despre un proiect prioritar pentru milioane de români.
Pentru acest moment, găsesc foarte potrivite cuvintele lui Ionel Brătianu, prim-ministrul Unirii, inginer şi absolvent al, atenţie, Şcolii de Poduri şi Şosele din Paris: „Cei mai mulţi îşi închipuie că politica e un fel de distracţie, cu foloase şi onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viaţa şi viitorul ţării tale”. Semnificaţia acestui citat este de maximă actualitate în societatea românească, pentru că nu toţi înalţii reprezentanţi ai statului au înţeles responsabilitatea pe care o au faţă de cetăţeni, dar şi faţă de viitorul României.
Dacă generaţia care a făcut posibilă Marea Unire a reuşit să găsească consens atunci când a fost vorba de interesele naţionale, mă aştept ca actuala clasă politică să înţeleagă că are datoria de a construi şi pune în practică o viziune de dezvoltare a României, o viziune care trebuie să fie în spiritul valorilor europene, al democraţiei şi al statului de drept. În această viziune, marile lucrări publice trebuie să ocupe un loc central.
În final, vă mulţumesc încă o dată pentru că aţi fost prezenţi astăzi, aici, şi, întrucât se apropie Ziua Naţională, daţi-mi voie să vă spun de pe acum: La mulţi ani, dragi români! La mulţi ani, România!”
Update: La ceremonia de la Palatul Cotroceni au venit parlamentari care sunt printre semnatarii acestei propuneri, însă niciunul nu este de la PSD.
Este vorba despre legea inițiată în Parlament și care obligă Guvernul să facă Autostrada Unirii, Iași - Târgu Mureș. Guvernul are termen patru ani să termine acestă autostradă. Este prima ceremonie de acest fel pentru promulgarea unei legi.
Știre inițială: Premieră în România: Klaus Iohannis organizează o ceremonie publică pentru a... promulga o lege! Mai exact, este vorba despre legea inițiată în Parlament și care obligă Guvernul să facă Autostrada Unirii, Iași - Târgu Mureș.
Legea privind realizarea Autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş va fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, în prezenţa reprezentanţilor celor două asociaţii civice ieşene care militează pentru autostradă, dar şi a parlamentarilor care au iniţiat proiectul.
Dan Radu, reprezentant al Asociaţiei ”Moldova vrea Autostradă” a declarat, pentru News.ro, că preşedintele Klaus Iohannis va promulga legea privind realizarea autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, iar cu această ocazie va fi organizată o scurtă ceremonie la Cotroceni.
”Preşedintele Iohannis ne-a invitat să fim de faţă când va semna legea pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş A8. Va fi o scurtă ceremonie, la care au fost invitate asociaţiile care militează pentru autostrăzi în Moldova, dar şi politicieni care au iniţiat şi susţinut legea. Este o formă de recunoaştere a activităţii noastre din ultimii doi ani. Nu ne oprim aici, vom monitoriza legea bugetului pe anul viitor, care ar trebui să conţină alocările bugetare pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate pentru toate cele trei segmente ale A8”, a declarat Dan Radu.
