Cum a reușit Georgescu să-l întreacă pe Simion. Becali: Au același electorat, amândoi aleargă toată ziua pe Tik Tok
Publicat acum 1 ora si 10 minute
Prefectul a afirmat, într-o declarație de presă, că instituția pe care o conduce va analiza hotărârea și se va pronunța asupra legalității ei, mai ales că a fost adoptat același steag al județului care a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească.
"Este inacceptabil ca o hotărâre a Consiliului Județean să nu respecte interesele tuturor cetățenilor județului Harghita. Proiectul de hotărâre adoptat de CJ, pentru că este doar un proiect de hotărâre, urmează să parcurgă cursul firesc și legal, însă prefectul este cel care se va pronunța asupra legalității actului administrativ, având în vedere că s-a aprobat același steag al județului care a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească, ce are putere de lege, ca nefiind steagul județului Harghita", a declarat Adrian Jean Andrei.
El a adăugat că și Comisia Națională de Heraldică trebuie să se pronunțe asupra acestui caz și a reiterat că va analiza hotărârea din toate punctele de vedere, în contextul în care a fost depus un amendament la proiectul de hotărâre și din partea comunității românești.
"Comisia Națională de Heraldică, după toate procedurile legale, va trebui să se pronunțe în acest caz, însă prefectul va analiza din toate punctele de vedere legalitatea hotărârii Consiliului Județean, mai ales că a fost depus și un amendament din partea comunității românești", a conchis prefectul.
Consiliul Județean Harghita a aprobat vineri, cu majoritate de voturi, steagul secuiesc ca steag al județului, decizie pe care a mai luat-o și în 2009.
Proiectul de hotărâre, inițiat de președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, a propus cinci variante de steag, prima dintre acestea fiind chiar steagul secuiesc, aprobat ca steag al județului Harghita în 2009. Pe celelalte patru variante se regăseau culorile albastru și auriu, de pe steagul secuiesc, și/ sau simbolurile de pe acesta, respectiv luna și steaua cu opt raze.
Consilierul județean liberal Ion Proca a depus un amendament la acest proiect și a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar, care să îi reprezinte pe românii din județ, întrucât "aceasta este o frunză-simbol, cu rădăcini în cultura, istoria și spiritualitatea neamului românesc". Amendamentul consilierului liberal a fost respins însă la vot, iar consilierii UDMR și cei ai Partidului Civic Maghiar au decis, din nou, ca steagul secuiesc să fie steagul județului Harghita.
La finalul ședinței, președintele CJ, Borboly Csaba, inițiatorul hotărârii, a declarat că acest steag îi reprezintă pe toți locuitorii județului Harghita, la întrebările legate de faptul că românii nu se simt reprezentați de acest steag răspunsul fiind același: ''A fost votat un steag cu majoritate de voturi, care are simboluri ce reprezintă toate comunitățile care trăiesc în județul Harghita''.
Steagul secuiesc a fost îndepărtat, în urmă cu câteva zile, de pe clădirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc și a fost arborat vineri, imediat după votul favorabil dat de consilierii județeni.
Steagul de culoare albastră, pe care se află o dungă aurie, alături de steaua în opt colțuri și luna, a fost votat în 2008 ca steag al viitorului ținut secuiesc de către Consiliul Național Secuiesc. Un an mai târziu, în 2009, steagul a fost votat de Consiliul Județean Harghita ca steag al județului, în ciuda opoziției celor doi consilieri români de atunci care au cerut insistent ca pe el să se regăsească și un simbol care să îi reprezinte pe români. În 2010, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, el a fost arborat în mod festiv pe sediul CJ din Miercurea Ciuc și se regăsește pe multe sedii de primării sau alte instituții din Harghita.
Hotărârea adoptată în 2009 de Consiliul Județean Harghita a fost anulată definitiv și irevocabil de Curtea de Apel Târgu Mureș, dar steagul a continuat să fie arborat pe sediile unităților administrativ-teritoriale din județ.
