Ecuaţii, algoritmi, formule matematice. Latitudini, longitudini, fenomene demo-geografice. Sunt chestiuni pe care o parte dintre noi le-am studiat şi în liceu, după ce în şcoala generală ne-au obişnuit cu noţiunile de bază. Unii au ales un liceu cu un anumit profil, alţii cu un profil generalist, iar o altă categorie a ales să facă performanţă întâi naţională, apoi internaţională, pe un anumit domeniu, prin intermediul olimpiadelor.
Este vorba de tineri care duc aceeaşi viaţă ca şi alţii de vârsta lor, numai că ei aleg să-şi petreacă mai mult timp prin acumularea de cunoştinte noi şi participarea la olimpiade în diferite colţuri ale lumii.
Tudor Pădurariu are 17 ani şi învaţă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional ?Grigore Moisil? din oraşul Oneşti, în judeţul Bacău. A obţinut medalia de bronz la Olimpiada Internaţională de Matematică, care a avut loc în iulie anul acesta la Bremen, în Germania.
?Este prima dată cand particip la o olimpiadă internaţională, însă din 2007 particip la Olimpiada Balcanică şi la Olimpiada Naţională. Prima dată când am participat la vreo olimpiadă a fost în clasa a cincea. La început am participat din spirit de competiţie, pentru că îmi doream să am rezultate cât mai bune, dar apoi am participat din plăcere?, povesteşte Tudor pentru Antena3.ro.
Tudor Pădurariu la decernarea medaliei de bronz de la Bremen
Şi Francisc Bozgan a câştigat o medalie la Olimpiada de Matematică de la Bremen din 2009, cea de argint, însă el are 19 ani şi a absolvit vara aceasta Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Iar la el, o dată cu trecerea anilor, a crescut şi valoarea medaliilor pe care le-a câştigat la olimpiade: din clasa a şaptea şi până în clasa a doisprezecea, au apărut în vitrina lui, în ordine, medaliile de bronz, argint şi aur.
?Din clasa a şaptea am paticipat în fiecare an la Olimpiada Naţională de Matematică. Am câştigat o medalie de bronz în clasa a şaptea, două medalii de argint în clasele a opta şi a noua şi trei medalii de aur, din clasa a zecea până în clasa a doisprezecea. De asemenea, în ultimii doi ani am câştigat medalia de aur şi Premiul Întâi?, spune Francisc pentru Antena3.ro.
În acelaşi timp, în clasa a opta el a câştigat medalia de aur la Olimpiada Balcanică de Juniori din 2005, iar în 2008 a ajuns în Asia Centrală şi a câştigat argintul la Concursul Internaţional de Matematică Zhautikov- Kazakhstan.
?Paticip la concursuri de matematică din clasa a cincea, iar pentru că am lucrat foarte mult şi am avut rezultate încurajatoare, aceste aspecte m-au determinat să merg pe calea olimpiadelor, care în curând a devenit pasiune?, adaugă Francisc pentru Antena3.ro.
Tot el spune pentru Antena3.ro că, pe lângă părinţi, un aport substanţial l-a avut şi profesorul lui de matematică, care l-a ajutat să reuşească la concursuri şi la olimpiade şi care ?totodată mi-a arătat frumuseţea matematicii?, după cum povesteşte Francisc.
Francisc Bozgan la decernarea medaliei de argint in Germania
Vladimir Rumleanschi este elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Iaşi şi a obţinut medalia de aur la Olimpiada Central-Europeană de Geografie, care a avut loc în Polonia în septembrie anul acesta şi unde România a luat primul loc pe echipe la aceeasi olimpiada.
?Am mai participat în 2008 la Olimpiada Naţională de Geografie, unde am luat menţiune şi tot în acelaşi an am participat la Olimpiada Internaţională de Geografie care a avut loc la Caragina, în Tunisia, anul acesta în august?, explică Vladimir pentru Antena3.ro.
El mai spune pentru Antena3.ro că în 2009 a luat menţiuni la Olimpiada Naţională de Geografie şi la cea de Ştiinţe ale Pământului.
Mircea Roşca a participat şi el la olimpiade de geografie, atât naţionale, cât şi internaţionale, pe vremea când învăţa la Colegiul Naţional Emil Racoviţă din Iaşi. Momentan este student în primul an la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Iaşi şi, deşi studiază domeniul afacerilor, totuşi geografia rămâne prima lui iubire.
?Am luat medalia de argint la Olimpiada Internaţională de Geografie din Polonia, anul acesta, în septembrie. Este prima olimpiada internaţională la care particip, dar am participat la diferite olimpiade şi concursuri de geografie pe plan intern, unde am obţinut de la premiul întâi şi până la premiul al treilea, atât la fazele judeţene, cât şi la cele naţionale, dar şi o menţiune la faza naţională a Olimpiadei Ştiinţele Pământului?, detaliază Mircea pentru Antena3.ro.
De la olimpiadă, la listări la bursa din SUA
Tot el spune pentru Antena3.ro că geografia şi în general, călătoriile şi expediţiile i-au plăcut din clasele primare, iar când a intrat în clasa a cincea s-a ?îndrăgostit iremediabil de geografie? şi de abia aştepta să ajungă în clasa a opta pentru a putea participa la olimpiada, deoarece acesta este nivelul de la care se poate participa la olimpiade.
Şi, deşi geografia l-a marcat pozitiv încă din clasele primare, Mircea şi-a descoperit o a doua pasiune, de care a profitat şi a intrat într-o altfel de ?olimpiadă?.
?Există o competiţie pe internet, la care participă peste 120.000 de oameni şi unde ai o suma de pornire de 100.000 de dolari virtuali şi unde ai toate companiile listate la bursa din SUA şi toate tipurile de instrumente financiare. Totul se desfăşoară în timp real, iar practic este bursa reală, doar că ai bani virtuali, iar la această competiţie am fost pe primul loc. Acolo participă inclusiv studenţi de la cele mai bune universităţi din lume, cum ar fi Harvard sau Stanford şi astfel de la 100.000 de dolari, făcut în aproximativ un an şi jumătate aproape 600 de milioane de dolari?, povesteşte cu amănunte Mircea pentru Antena3.ro.
Olimpicii şi visul emigrării
Medaliile de aur, argint şi bronz s-au perindat la fiecare dintre olimpicii români şi care au participat la olimpiade internaţionale şi, pentru că au muncit mult ca să ajungă la acest stadiu, unii dintre ei studiază deja pe alte meleaguri sau au în plan ca în viitorul apropiat să se ghideze spre universităţi străine.
Francisc Bozgan a terminat în vara aceasta Liceu Internaţional de Informatică din Bucureşti şi deja studiază la Paris, la Liceul Louis Le Grand, unde urmează anul pregătitor, pentru a putea intra după aceea la Şcoala Normală Superioară şi Universitatea din Paris 6, care sunt cotate ca cele mai bune şcoli de matematică din Franţa şi printre cele mai bune din lume, după cum spune Francisc pentru Antena3.ro.
?Am ales să studiez la Paris, deoarece nivelul de aici este mult mai bun, dar mai ales am posibilităţi de afirmare mult mai mari. În Franţa, ca şi în alte ţări precum SUA sau Marea Britanie statul alocă mult mai mulţi bani pentru educaţie şi cercetare. Aici cercetătorii sunt mult mai bine plătiţi, condiţiile de lucru sunt mult mai bune, pentru că laboratoarele sunt performante şi fondurile mult mai mari, iar ei sunt respectaţi mai mult pentru munca lor?, povesteşte Francisc, olimpicul român care studiază peste hotare.
?E greu să opreşti olimpicii să plece în străinătate, dacă România nu va ajunge la acelaşi nivel ca acolo?
Deşi are doar 19 ani, elevul român medaliat cu argint la olimpiada de matematică de la Bremen consideră că este foarte greu ca România să oprească fluxul de olimpici care pleacă în afară pentru recunoaştere, locuri de muncă mai bune şi că acest lucru se va întâmpla doar dacă ţara noastră va ajunge la acelaşi nivel ca în străinătate.
?Aş sugera ca statul să investească mult mai mult în tinerii performanţi, iar Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării să se implice cu mai multe forţe în pregătirea olimpicilor, să organizeze pregătiri speciale şi nu să lase aceste aspecte în sarcina liceelor sau în bunăvoinţa unor profesori, care voluntar ne antreneaza pentru competiţii. Trebuie investiţii mari în cercetare şi educaţie, dar şi o reformă în educaţie, pentru a schimba sistemul simplist de acum cu unul mult mai bine structurat şi complex. Sper ca măcar colegi mei mai mici să beneficieze de centre de excelenţă, dar adevarate centre de acest fel şi nu cum există acum, doar pe hârtie?, explică Francisc pentru Antena3.ro.
Tudor Pădurariu, care învaţă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional ?Grigore Moisil? din oraşul Oneşti, în judeţul Bacău spune pentru Antena3.ro că deşi mai are doi ani pentru a urma cursurile unei universităţi, nu e foarte sigur de decizia lui, însă ar înclina să studieze în străinatate, pentru că ar avea o şansă mai mare de a pentru o viitoare carieră în cercetare.
?În străinatate ai o siguranţa mai mare în ceea ce priveşte un loc de muncă, după ce termini studiile, dar şi venitul şi ai condiţii foarte bune de studiu în timpul facultăţii, iar aici vorbesc de bursa şi competiţia dintre studenţi. Legat de situaţia din ţara noastră, cred că ar trebui o atenţie mai mare asupra învăţământului şi un respect mai mare pentru elevii şi profesorii care fac performanţă?, este de părere Tudor, pentru Antena3.ro.
Situaţia educaţiei româneşti: ?Nu trebuie bani şi noi împrumuturi, ci dorinţa de a schimba ceva?
Mircea Roşca, student în anul primul an la I la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Iaşi nu ar fi interesat să plece în străinătate, ci doar de un master, o şcoală de vară şi un doctorat.
?Ca studii de licenţă, nu am fost deloc interesat de străinătate, iar motivul principal a ţinut de bani. Acolo educaţia costa foarte mult, iar chestiile pe care le înveţi, cel puţin în domeniul economic, nu sunt mai bune decât aici şi sincer, nu pot să zic că îmi lipseşte ceva în România. Pentru că în domeniul unde vreau eu să lucrez, adică sectorul de burse de valori şi tranzacţionare pe bursă se poate lucra doar pe internet, fără a fi nevoie de plecare în altă ţară. De altfel, deja mi-am deschis un cont la o casa de brokeraj din SUA şi voi începe să tranzacţionez de săptămâna asta?, detaliază Mircea despre concepţiile lui referitoare la studiile în afară, pentru Antena3.ro.
Mircea consideră de asemenea că problema principală din ţara noastră ţine de o anumită mentalitate a românilor în general şi mai ales a celor implicaţi în învăţământ şi politică.
?Ideea este că nu e vorba de bani, cine vrea să facă performanţă aici poate să o facă, bani sunt destui. Trebuie schimbat însă modul în care se fac orele, în care gândesc profesorii, iar pentru asta trebuie timp şi multă motivaţie şi dorinţă. Deci, nu trebuie bani şi noi împrumuturi, ci dorinţa de a schimba ceva?, adaugă fostul olimpic la geografie, pentru Antena3.ro.
Învăţarea mecanică nu e utilă pentru elevul român
De aceeaşi părere este şi Vladimir Rumleanschi, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Iaşi, care nu s-a gândit încă ce ar vrea să facă legat de studiile pe alte meleaguri. Momentan, din câte spune el pentru Antena3.ro, îl interesează momentul de faţă şi consideră că mai are timp un an, în afara de acesta, pentru a-şi forma o imagine mai detaliată despre perioada universitară care urmează. Dar, deşi nu este hotărât să plece, totuşi are câteva aprecieri mai puţin plăcute, referitoare la învăţământul românesc.
?Din punctul meu de vedere şcoala ar trebui să fie locul unde elevul şi-ar dori să meargă, unde şi-ar putea satisface setea de cunoaştere şi unde şi-ar putea forma noi calităţi şi aptitudini care să-l ajute mai târziu în unele situaţii din viaţă. Or, învăţământul românesc are probleme serioase în acest sens: în primul rând are o problemă de imagine, în care modelele sociale de succes nu sunt neapărat un rezultat al şcolii, iar în al doilea rând o problemă legată de lipsa caracterului de ?formare? a elevului. El ar trebui să îşi dezvolte calităţi şi aptitudini în şcoală, care l-ar face mai flexibil în situaţiile diversificate din viaţă. Astfel, caracterul ?mecanic? al elevului, în care acesta învaţă doar nişte modele de comportament, îl fac mai vulnerabil la schimbări?, explică Vladimir pentru Antena3.ro.
Tot el spune pentru Antena3.ro că învăţământul românesc bazat în special pe memorare şi nu pe formare pierde mult din originalitatea individuală a elevului.
Un alt aspect pe care olimpicul român internaţional îl are în vedere este sistemul de notare. El crede că scopul pe care elevul şi-l formează atunci când merge la şcoala e ?o nota mare?, nu şi dorinţa de a afla lucruri noi, de înţelege procese şi fenomene, iar astfel sistemul de notare nu evaluează potenţialul adevărat al elevului, ci poate inhiba dezvoltarea personala a acestuia în cazul unui eşec.
Paula Safta, Antena3.ro
