Cea mai mare depășire s-a înregistrat la stația din Bragadiru - 347% pentru poluarea cu PM 2,5 și 236% pentru poluarea cu PM 10.
Totodată, au fost înregistrate depășiri spectaculoase în Rahova (235% pentru PM 2,5 și 164% pentru PM10).
Și centrul orașului a fost poluat, dar mai puțin, de exemplu stația de pe strada Polonă a înregistrat depășire de 68% pentru PM10 și 122% pentru PM 2,5, scrie Hotnews.
Anul trecut, valorile au depășit cu peste 600% poluarea cu praf
Anul trecut, începând cu luna octombrie până în luna mai, valorile au depășit cu peste 600% poluarea cu praf, atât noaptea cât și în weekend, însă nici atunci autoritățile nu au avut explicații. Ministrul Mediului a indicat însă, de câteva ori, arderi necontrolate de deșeuri sau vânt puternic.
Traficul rutier, una din principalele cauze ale poluării în Capitală
Potrivit aerlive.ro, principalele cauze ale poluarii atmosferice cu PM10 si PM 2,5 in Bucuresti sunt:
- traficul rutier (numărul tot mai mare de mașini existente în Capitală: 1,3 milioane înmatriculate în București în octombrie 2017, plus mașinile care tranzitează orașul, plus cele înregistrate în alte localități. Aceste date ne fac să estimăm un număr de peste 2 milioane de mașini ce se află zilnic pe străzile Capitalei)
- poluarea generată de construcții și șantiere ce nu respectă normele de organizare a șantierelor (lipsa legislație pentru controlul acestor lucrări, autorizații date abuziv, etc)
- lipsa din ce în ce mai acută a spațiilor verzi
Asociere certă între creșterea poluării și bolile grave ale cetățenilor
Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.
”Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5%. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2%); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7%”, se arată în document.
