Pneumologul Sorin Bivolaru, avertisment pentru fumători: ”Cancerul pulmonar nu e cel mai rău lucru care li se poate întâmpla”

Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) este o afecțiune mai gravă decât cancerul. Netratată, poate cauza invaliditate și moarte prematură, spune medicul.

„Cancerul pulmonar NU e cel mai rău lucru care i se poate întâmpla unui fumător. Există o boală mult mai rea. Se numește BPOC și e mult mai frecventă și mult mai invalidantă comparativ cu un cancer pulmonar.

Ce este BPOC-ul?

Este o boală respiratorie cronică obstructivă ce afectează atât bronhiile, cât si plămânii și se manifestă prin îngustarea progresivă și ireversibila a bronhiilor, ceea ce se însoțește de scăderea progresivă a capacității respiratorii.

Cine este răspunzător pentru apariția BPOC-ului?

Fumatul este principala cauză a BPOC. 

BPOC apare la fumători în general după vârsta de 40 de ani. Nu toți fumătorii fac BPOC. 

Fumatul induce o inflamație cronică la nivelul bronhiilor și plămânilor care duce la îngustarea progresivă a bronhiilor și distrugerii pereților alveolari.

Pe lângă fumat, incriminați în apariția BPOC mai sunt poluarea atmosferică intensă, fumatul pasiv (la nefumătorii care respiră fumul altora), sau de sistemele de încălzire cu cărbuni, expunerea prelungită la tot felul de iritanți respiratori.”, scrie Sorin Bivolaru pe Facebook.

Principalele manifestări ale BPOC

Medicul aduce la cunoștință principalele manifestări ale bronhopneumopatiei, printre care se numără tusea și problemele respiratorii:

„Tusea este cel mai frecvent simptom, dar asta nu-i alarmează pe fumători pentru că, majoritatea o consideră ”normală” la cineva care fumează. Pe măsură ce bronhiile se îngustează și capacitatea pulmonară scade, fumătorul începe să se confrunte cu dificultăți de respirație. Aceste dificultăți respiratorii apar inițial la eforturi mari, apoi la eforturi din ce în ce mai mici, ajungând până acolo că, pacientul obosește la mișcări care țin de îngrijirea personală - îmbrăcat, dezbrăcat, etc. 

Pe fondul scăderii severe a capacității pulmonare, încep să apară crize de sufocare, care impun apelarea serviciilor de urgență. Cu cât boala progresează, dispneea este resimțită la eforturi din ce în ce mai mici, până când ajunge invalidantă, țintuind bolnavul în casă. Imobilitatea indusă de boală determină în principal apariția depresiei și nervozitate. Cu timpul, pot apărea și complicații în principal cardiace, picioarele se umflă, buzele se învinețesc, respirație devine din ce în ce mai grea, etc. 

Fără tratament, BPOC duce la invaliditate si moarte prematură.

Pe lângă tuse cu expectorație (spută), dispnee la eforturi din ce în ce mai mici, pacienții mai pot acuza, respirație șuierătoare, dureri retrosternale cu caracter de presiune.”

Sorin Bivolaru transmite că diagnosticul bolii este stabilit pe baza unui examen anamnestic. BPOC nu se vindecă, mai avertizează medicul.

„Fac menținea de la început că, diagnosticul nu este pus de examenul radiologic. Acesta are rolul doar de a exclude alte patologii care pot da o simptomatologie asemănătoare.
Diagnosticul este pus de către medic, pe baza examenului anamnestic (istoric de fumat și/sau expunere prelungită la noxe profesionale), simptomatologie cu evoluție progresivă, examen clinic și examen spirometric însoțit de testul bronhodilatator.

Această boală NU se vindecă, iar tratamentul are rolul de a reduce semnificativ deprecierea funcției pulmonare. Tratamentul nu vă reuși niciodată să readucă capacitatea pulmonară la valorile normale. 
Pentru o evoluție cât mai bună după diagnostic, pe lângă tratament, se impune ca pacientul să STOPEZE fumatul.”