?Plantaţia naţională de caişi?, la un pas de a deveni cartier rezidenţial

Unitatea Pomicolă din nordul Bucureştiului este pe punctul de a pierde platanţia de caişi. Aproximativ 1,3 hectare din ?Colecţia naţională de caişi?, aşa cum e numită livada, vor fi mutate de pe terenul unităţii pomicole, întrucât terenul are un nou proprietar. ?Jurnalul Naţional? scrie că este primul pas către transformarea zonei în cartier rezidenţial. Reprezentanţii unităţii pomicole spun că mutarea plantaţiei de caişi este extrem de riscantă şi pune în pericol colecţia, deosebit de valoroasă la nivel naţional.

Copacii au în jur de 10-12 ani, iar acţiunea de mutare este permisă numai în primii ani de viaţă. În plus, legea pomiculturii interzice defrişarea, după spusele specialiştilor.

Cu toate acestea, cel care a obţinut titlul de proprietate asupra terenului susţine că trebuie să-i mute de pe pământul său. "Mă văd nevoit să mut aceşti pomi de pe proprietatea mea personală. O dată ce am scos terenul din circuitul agricol, legea îmi permite să îl decopertez. O să iau aceşti pomi în ghivece speciale şi o să îi duc la Moara Vlăsiei.Timp de doi ani o să îi păstrez acolo, astfel încât pot să vină şi să îi ia când au chef", spune Iulian Capeti, cel care deţine partea de teren pe care sunt plantaţi caişii.

Nu este prima dată când numele lui Iulian Capeti apare legat de terenurile din nordul capitalei. El este unul dintre cei care au cumpărat drepturile litigioase ale vechilor proprietari din zona institutului sericicol. Este asociat cu Iulian Marin şi, împreună, au pe rol mai multe dosare de retrocedare.

De altfel, se pare că cei doi sunt proprietarii a 15.800 de metri pătraţi în Băneasa. Unitatea pomicolă are în concesiune terenurile de la Agenţa Domeniilor Statului. Daniel Drăgan, preşedintele Agenţiei, spune că astfel de unităţi nu mai au ce căuta lângă capitală.

?Nu vreau să apar în situaţia de a fi groparul acestor unităţi. Rămân la părerea că cercetarea agricolă se poate face pe loturi de cercetare, dar nu în coasta marilor oraşe care au nevoie de cu totul altceva. Orice capitală modernă nu se poate lăuda cu o astfel de situaţie", spune şeful ADS.

Fiecare dintre părţile implicate în procesul de retrocedare a unităţii din Băneasa susţine că nu face decât să respecte legea. Ziariştii de la Jurnalul Naţional menţionează, însă, că o soluţie ar fi fost reorganizarea staţiunii, şi, implicit, trecerea terenului în proprietatea acesteia.

Deşi la nivel naţional majoritatea institutelor de cercetare au fost reorganizate, unitatea pomicolă din Bucureşti a fost omisă.

UNITATEA POMICOLĂ BĂNEASA A PIERDUT 1,3 HECTARE DE TEREN

Antena 3