Situaţia a fost prezentată luni, într-o conferinţă de presă, în cadrul proiectului "Too Quick To Quake" realizat de Ambasada Suediei şi membrii comunităţii Swedish Sustainable Business, în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Proiectul a fost început în 4 martie 2012, fiind derulat în două etape. În cadrul instruirii elevilor, profesorii au prezentat o serie de imagini care ilustrează modul potrivit de reacţie în caz de cutremur. Suportul educaţional a fost conceput de către experţi în pregătirea populaţiei pentru situaţii de urgenţă.
Evenimentul este organizat cu prilejul comemorării a 36 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977.
La conferinţă participă reprezentanţi ai Ambasadei Suediei în România, ai Secţiei Comerciale a Ambasadei Suediei, ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, ai Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, precum şi ai companiior suedeze Ericsson, Lindab, Oriflame şi Skanska.
În urmă cu 36 de ani, în 4 martie 1977, s-a produs un seism la ora 21.22, care a avut efecte devastatoare asupra României. Cutremurul a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi a durat aproximativ 56 de secunde, fiind înregistrate 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în Bucureşti.
Aproximativ 11.300 de persoane au fost rănite şi 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Cele mai multe pagube materiale au fost în Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.
Institutul de Fizica Pământului dispune în prezent de echipamente care înregistrează mişcarea tectonică cu 30 de secunde înainte de a se produce cutremurul. După sesizarea cutremururului sunt blocate automat instalaţiile cu risc, respectiv Centrala de la Cernavodă, instalaţiile de pe Platforma la Măgurele, Centrala de Cercetări Nucleare Piteşti şi Centrala de la Turnu Severin. Totodată, prin STS sunt alarmate instituţiile statului şi Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă.
