Cum pescuitul merge mână în mână cu turismul, cei care trăiesc din ce aduc cu bărcile de pe mare cer ajutorul statului pentru a-şi susţine afacerea, după perioada de criză adusă de pandemie.
E nevoie de dezvoltarea urgentă a infrastructurii la mare şi de o strategie naţională clară pe 10 ani, pentru ca orice agent economic care vrea să investească să ştie pe termen lung ce se întamplă cu pescuitul în România.
În trei luni de pandemie, norocul i-a ocolit pe pescarii de la malul mării. Închiderea restaurantelor şi teraselor a falimentat pescuitul, o activitate care şi în vremuri bune avea nevoie de investiţii şi de forţă de muncă.
"De când a venit pandemia este dezastru. Este foarte greu, nu am fost la pescuit, nu am avut venituri, firmele de mici pescari au mari probleme, indirect au probleme și familiile pescarilor", a declarat Laurențiu Mirea, președintele Federația Organizatiilor de Pescari de la Marea Neagră.
Cum turismul şi pescuitul merg mână în mână, satele de pescari abia au supravieţuit în perioada restricţiilor care au cuprins România.
Pescarii de la Marea Neagră, viață grea pe timp de pandemie. "Este dezastru. Nu am avut venituri"
Problemele lor sunt multe şi vechi. O legislaţie neadaptată la cea existentă în ţările europene, dar şi un dezinteres care pleacă... de unde ar trebui să vină deciziile.
"Ar trebui facuta o strategie nationala sub coordonarea Ministerului Agriculturii ca sa facem investitii la malul marii. De la Gurile Dunarii si pana la Vama Veche, uitati-va care e situatia barcilor. Stau pe unde apuca, nu exista puncte de acostare, nu exista sisteme de siguranta pentru navigatie. E dezastru. Cu domnul Oros problema este ca din ianuarie, decembrie de cand este dansul ministru nu a a vut timp de noi, nu ne-am intalnit, avem solutii, vrem sa ne implicam", a mai explicat Laurențiu Mirea.
Numai în România, ca să fii pescar ai nevoie de două autorizaţii. Una de la Agenţia Naţională de Pescuit şi alta de la Administraţia Biosferei Delta Dunării.
"Sa avem, o legislatie corecta, normala, simpla si adaptata la regulamentele europene", a afirmat Mirea Laurențiu.
Pescarii cer un sprijin real din partea statului şi investiţii. Acum lipsesc şi facilităţile de acostare pentru bărcile lor, dar şi spaţiile pentru colectarea peştelui adus din mare şi cele pentru refrigerare. Prin urmare, atât pescarii din Deltă, cât şi cei de pe litoral îşi lasă bărcile mici pe unde pot, în locuri neamenajate.
Şi privesc spre fraţii lor de peste graniţă care sunt ajutaţi de stat să-şi dezvolte afacerile. Bulgaria a obţinut 8 milioane de euro ajutor european pentru a dezvolta pescuitul, afectat de criză.
Românii au soluţii, dar le lipseşte susţinerea statului.
"Dezvoltarea urgenta a infrastructurii la mare, porturi, adapsturi, o strategie nationala pentru cel putin 10 ani, orice agent economic care vrea sa investeasca sa stie ce se intampla cu pescuitul. Din partea Europei avem toata sustinerea, sunt fonduri europene, in toate declaratiile de la comisarii europeni au spus vom oferi bani pentru investitii in pescuit, in infrastructura, inclusiv pentru a ajuta firmele care isi desfasoara activ din pescuit", a mai spus Mirea Laurențiu.
E nevoie de o Strategie Naţională a pescuitului pentru cel puţin 10 ani, de o singură instituţie care să autorizeze această activitate, de un plan de investiţii în infrastructura de la Marea Neagră şi de încă ceva extrem de important. Un dialog real cu autorităţile.
