În România, lucrurile au scăpat de sub control. Cel mai bine o ştiu chiar medicii. Vina este una comună. Atât a pacienţilor care se tratează după ureche, cât şi a medicilor care prescriu mult prea rapid antibiotice, uneori foarte puternice.
Ai nevoie de doar 10 secunde să cumperi un antibiotic dintr-o farmacie, în România. Chiar şi fără reţetă, cu toate că legea spune clar că trebuie hârtia ştampilată şi semnată de un medic.
Aproape 600.000 de români au înghiţit un antibiotic, cel mai des folosit medicament având la baza o penicilina. Aşa am ajuns să fim cei mai rezistenţi din Europa când avem de-a face cu stafilococul auriu sau cu bacilul piocianic. Tratamentele nu mai dau rezultate imediate nici când vorbim de infecţii cu pneumococi sau cu acinetobacterul. Toate responsabile pentru boli grave.
Noua bacterie Clostridium dificile, cu care se luptă medicii, se răspândeşte cu rapiditate, iar aproape un milion de români o au deja şi nu ştiu. Iar cei care nu o au deja o pot lua din spital, iar tratamentul cu antibiotice îi poate chiar favoriza răspândirea.
Doar la Institutul de boli infecţioase "Matei Balş", anul trecut au fost 440 de cazuri, iar 11 persoane au decedat din cauza bacteriei numite Clostridium dificile. Anul acesta au fost depistate peste 500 de infecţii şi s-au întregistrat 8 decese.
În România, jumătate dintre pacienţii internaţi în spitale primesc antibiotice, majoritatea injectabile, însă dozele sunt mai mari decât ar trebui.
