Sfinţirea cea Mare a Apei va fi oficiată duminică, de la ora 12.00, la sărbătoarea Botezului Domnului, după Sfânta Liturghie. Ca în fiecare an, în curtea Catedralei Patriarhale a fost înălţată o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori şi busuioc.
Slujba Agheasmei Mari se săvârşeşte atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii binecuvântează apoi casele credincioşilor, cât şi în ziua Botezului Domnului, când se sfinţeşte agheasma pe care credincioşii o iau la casele lor, pentru tot anul.
Sfinţirea apei sau agheasma are o tradiţie veche în Biserica creştină, iar în Constituţiile Apostolice, sfinţirea apei este atribuită Sfântului Apostol Matia: "Despre apă şi untdelemn hotărăsc eu, Matia, ca să binecuvânteze episcopul apa şi untdelemnul, iar dacă lipseşte episcopul, atunci s-o binecuvânteze preotul dimpreună cu diaconul".
Apa sfinţită de Bobotează va fi împărţită, duminică, la Catedrala Patriarhală cu ajutorul jandarmilor, care vor crea culoare speciale pentru credincioşi, astfel încât aceştia să nu se îmbulzească în jurul butoaielor cu agheasmă.
Jandarmeria Capitalei a anunţat că accesul credincioşilor în zona în care va avea loc slujba religioasă şi spre butoaiele cu apă sfinţită se va face prin intrarea dinspre Parcul Unirii.
Potrivit Jandarmeriei Bucureşti, pentru că se aşteaptă ca atât la Catedrala Patriarhală, cât şi la alte biserici din Capitală să participe un număr mare de credincioşi, au fost mobilizaţi pentru menţinerea ordinii peste 150 de jandarmi.
Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii Mântuitorului Iisus Hristos.
În Ajunul Bobotezei, slujitorii sfintelor altare merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi.
Boboteaza, ca şi Crăciunul, este precedată de un ajun deosebit, care în trecut concentra o multitudine de practici şi credinţe ce decurg în special din datina numită "umblatul preotului cu botezul" sau "Chiralesa". Chiralesa provine din neo-greacă şi înseamnă "Doamne, miluieşte!". Exista credinţa că, strigând Chiralesa, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).
Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.
Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei. "Agheasma mare" se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de "Sfinţirea cea mică" a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeştanie.
Totodată, agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul.
