Ce predica sa-i mai tii tu unui crestin cand el vine la biserica pentru cateva lucruri: sa reuseasca cu serviciul, sa aiba bani in punga, sa-l asculte copiii, sa ia examenele, sa mearga sporul casei si sa aiba sanatate! Dar nu scrie nici un crestin in pomelnic: „Doamne pedepseste-ma in lumea aceasta pentru pacatele mele, ca sa nu sufar in cealalta!” Sau: „Doamne, daca am cazut in lacomie, ia-mi din averea mea si lasa-ma mai sarac sa ma trezesc ca am luat-o razna.” Nimeni nu spune asta, toata lumea se crede saraca: Eu sunt convins ca si cel care doarme pe salteaua cu bani, in pomelnic tot sporul casei trece! Parintele Calistrat Chifan
***
Parinte consilier Bogdan Dedu, cum se face un pomelnic? Se intampla ca un crestin sa aduca la biserica un pomelnic si sa considere ca a facut tot ceea ce trebuia: va fi pomenit la biserica si cu aceasta si-a incheiat datoria sa, el nu mai are nimic de facut. In realitate, este nevoie si de rugaciunea personala. Si aici ar trebui sa existe un pomelnic. Acesta – fie ca este scris, fie ca nu – este de dorit sa cuprinda cat mai multe nume: de la cei apropiati din familie – sot, sotie, copii, parinti, bunici, nasi, prieteni –, pana la nefericitii acestei lumi.
Parintele Sofronie Saharov ne indeamna: „Cand va rugati, rugati-va pentru toti si pentru fiecare. Si adaugati: Pentru rugaciunile lor, pentru rugaciunile lui, Doamne miluieste-ma si pe mine. Astfel, putin cate putin, constiinta voastra se va largi”.
In pomelnicul ce urmeaza a fi dus la biserica se trec numai numele de botez ale celor pe care dorim sa-i pomenim (Ioan, Ana, Elena etc.). Nu se trec numele prescurtate sau poreclele. Se intelege, numai oamenii pot fi trecuti in pomelnic. Spun aceasta deoarece au fost cazuri in care cel care a alcatuit pomelnicul a considerat de cuviinta sa treaca si numele cainelui la care tinea foarte mult!
