Pâinea fără conservanţi a ajuns să fie o raritate pe rafturile magazinelor. Şi chiar dacă pe ambalaje scrie mare "fără conservanţi", când te uiţi atent la ingrediente găseşti cu siguranţă şi câte ceva din tabloul lui Mendeleev. Pe lângă făină albă, drojdie, apă, sare iodată, mai găsim agenţi de tratare, acid ascorbic, E 300, enzime, amelioratori, esteri...
Din fericire, astăzi avem posibilitatea să alegem şi pâine sănătoasă, important este să ne documentăm încât să putem alege această pâine.
Singura modalitatea a consumatorului este aceea de a citi eticheta. Însă, puţini sunt cei care citesc înainte să pună în coş.
Când ajungi la raionul de pâine din supermarket toate sortimentele par la fel. E-urile sunt ascunse sub etichetele scrise mărunt, iar cea făcută doar din apă, drojdie, făină şi sare se cunoaşte după preţ: e cu 1 leu mai scumpă!
Pâinea este mare şi frumoasă, dar de fapt la greutate este cu totul şi cu totul altfel. Consumatorii sunt tentaţi să spună: uite o pâine mare, e mai ieftină decât cealaltă. O vină o poartă şi procesul de fabricaţie.
Există brutării unde tehnologii vechi încă se mai folosesc. Pâinea are gust şi e rumenită ca în cuptorul bunicii. Există şi variante mai sănătoase de a o pregăti.
Dar, cum toţi vor doar profit, iar o pâine bună înseamnă timp mult de preparare şi vânzări mai mici, pe rafturi vom găsi în continuare produse din ce în ce mai proaste.