A murit pictorul Sorin Dumitrescu. Artistul a făcut ilustrația unor volume de Nichita Stănescu, cu care era și prieten
Publicat acum 2 ore si 10 minute
România trece la ora de iarnă 2024 în această noapte. Asta înseamnă că ceasul se va da înapoi la ora 4:00, care va deveni ora 3:00. Acest fenomen ne oferă o oră în plus de somn, dar întrebarea rămâne: de ce mai păstrăm această practică și cum afectează schimbarea orei ritmul nostru de viață?
Ora de iarnă 2024
În noaptea de 26 spre 27 octombrie, România trece la ora de iarnă 2024, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Următoarea schimbare de oră, trecerea la ora de vară, va fi în noaptea de 29 – 30 martie 2025.
Sistemul orei de vară şi al celei de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai mult de lumina naturală. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră, în timp ce la ora de iarnă ceasurile se dau înapoi cu o oră.
După schimbarea orei, sunt perturbate câteva activități, între care și călătoriile cu trenul. Trenurile care sunt în mers vor opri în staţii și vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare. Doar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi continuă drumul.
De ce păstrăm încă schimbarea orei
Schimbarea sezonieră a orei, introdusă pentru prima dată în Europa în timpul Primului Război Mondial, avea scopul de a economisi energie prin extinderea orelor de lumină naturală. Practica a devenit obișnuință în numeroase țări, iar scopul inițial de economisire a resurselor s-a adaptat la obiceiurile moderne, fiind implementată la nivelul Uniunii Europene pentru a crea o uniformitate între statele membre.
Totuși, în ultimii ani, dezbaterile s-au intensificat cu privire la eliminarea acestei schimbări, având în vedere numeroasele studii care sugerează că economiile de energie sunt minime, în timp ce efectele asupra sănătății și productivității sunt semnificative.
La nivelul UE, decizia de a elimina schimbarea sezonieră a orei este încă analizată. Statele membre ale Uniunii Europene trebuiau să notifice până în 2021 dacă vor să aplice în mod permanent ora de vară sau ora de iarnă. Pentru că nu s-a ajuns la consens, schimbarea sezonieră a orei rămână de actualitate.
Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă
Schimbarea orei poate afecta atât fiziologic, cât și psihologic. Trecerea la ora de iarnă poate perturba ritmul circadian, ciclul intern care reglează somnul, atenția și metabolismul. În plus, pentru persoanele care sunt deja predispuse la tulburări de somn, această trecere poate provoca insomnie temporară, iritabilitate și dificultăți de concentrare.
Mai mult, sezonul rece și scurtarea zilelor sunt factori care pot contribui la stările de oboseală accentuată și la o dispoziție scăzută, iar unele studii au corelat schimbarea orei cu o creștere temporară a accidentelor rutiere și a incidentelor cardiovasculare.
Impactul schimbării asupra rutinei zilnice și ce putem face
Pentru a reduce impactul negativ al trecerii la ora de iarnă, experții recomandă câteva ajustări în rutina zilnică. În zilele dinaintea schimbării, este util să ne ajustăm treptat orele de somn și trezire, astfel încât corpul să se obișnuiască cu noul program. Expunerea la lumină naturală în prima parte a zilei ajută la resetarea ritmului circadian și poate contribui la îmbunătățirea dispoziției și vigilenței. De asemenea, evitarea expunerii la lumina albastră emisă de ecrane înainte de somn și limitarea consumului de cafea după-amiaza sunt măsuri importante pentru un somn odihnitor.
Schimbarea la ora de iarnă 2024 ne reamintește că suntem încă afectați de o practică ale cărei beneficii sunt controversate. În timp ce unele țări ar putea decide să renunțe la această schimbare în viitor, gestionarea impactului său asupra stilului nostru de viață rămâne esențială pentru o tranziție mai ușoară.
