Mai multe organizaţii nonguvernamentale au lansat miercuri un studiu despre transpunerea şi implementarea legislaţiei europene de mediu în contexul legislativ naţional. Analiza face recomandări pentru o aplicare cât mai apropiată de principiile UE de dezvoltare durabilă şi îndrumă societatea civilă pentru a participa activ la luarea deciziilor de mediu şi a face sesizări la organismele internaţionale competente.
Centrul de Resurse Juridice (CRJ), împreună ?Justice and Environment? şi Fundaţia ?TERRA Mileniul III? au făcut public săptămâna aceasta ?Ghidul privind participarea publicului la luarea deciziilor de mediu?, care punctează principalele aspecte legate de studiile de impact asupra mediului şi prin care celelalte ong-uri sunt invitate să intervină cu propuneri şi sesizări la adresa instituţiilor care iau decizii de mediu, cum ar fi Comitetul de la Aarhus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comisia Europeană, Avocatul Poporului şi Curtea Europeană de Justiție.
Printre concluziile studiului se numără şi faptul că rapoartele de evaluare a impactului asupra mediului nu sunt întotdeauna obiective şi nu arată consecinţele reale ale viitoarelor investiţii planificate de agenţii economici.
?Acest fapt se datorează modului în care sunt angajaţi aceşti experţi, respectiv direct de către beneficiarul investiţiei. CRJ propune ca autorităţile de mediu să fie cele care numesc experţii în fiecare caz în parte, iar onorariile acestora să fie suportate de către titularul investiţiei prin intermediul agenţiilor de mediu, pentru că un sistem similar funcţionează în Cehia?, explică pentru Antena3.ro Georgiana Iorgulescu, director executiv la Centrul de Resurse Juridice.
Ea adaugă pentru Antena3.ro că respectivele concluzii tehnice ale rapoartelor nu pot fi verificate pe parcursul procedurii de evaluare şi nici în instanţă, pentru că nu există nici un mijloc de verificare prevăzut de lege.
Studii de impact nepublice şi legislaţie confuză
Studiul CRJ mai arată că nu există mijloace legale de îndepărtare de pe liste ori de sancţionare a experţilor care realizează rapoarte necorespunzătoare din punct de vedere calitativ sau care realizează studii prin care ignoră protecţia mediului.
?De asemenea, rapoartele de evaluare a impactului asupra mediului şi rapoartele de mediu sunt de multe ori nepublice, pe temeniul că protejează drepturile de autor ale firmei sau ale persoanei care le realizează. Aici legislaţia este confuză: în vreme ce o Hotărâre de Guvern (HG) precizează că acestea vor fi puse la dispoziţie, în sensul că nu se eliberează copii xerox, o adresă Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA) atestă că aceste studii sunt protejate. În acelaşi timp, HG-ul arată că aceste studii trebuie comunicate din oficiu de către autorităţile de mediu, iar Comitetul de implementare al Conventiei de la Aarhus s-a pronunţat deja, în sensul că o asemenea practică încalcă aceasta Convenţie, semnată de Romania şi ratificată încă din anul 2000?, mai spune Iorgulescu pentru Antena3.ro.
CRJ critică în raport, de asemenea, transpunerea excesivă a legislaţiei comunitare de mediu prin hotărâri de guvern şi ordine de ministru. Primele sunt acte normative inferioare, care pot fi emise numai pentru organizarea executării legilor, în timp ce ordinele de ministru sunt acte administrative care pot fi foarte uşor modificate printr-o procedură administrativă, iar acest aspect încalcă un articol din Tratatul CE.
În ceea ce priveşte consultarea publicului înaintea începerii unei investiţii care ar putea afecta mediul înconjurător, aceasta este insuficientă şi formală, după cum arată informaţiile raportului CRJ.
?Anunţurile publice sunt pierdute în pagini de mică publicitate, împreună cu alte sute de anunţuri de toate categoriile, iar paginile web ale autoritaţilor publice de mediu sunt sărace în informaţii şi în multe cazuri sunt neactualizate. De asemenea, menţinerea titularului de a informa publicul cu privire la proiectul propus contravine Conveţiei de la Aarhus, pentru că această obligaţie trebuie să revină autorităţilor de mediu?, detaliază Iorgulescu pentru Antena3.ro.
Ghidul mai arată că ong-urile nu pot apela la justiţie pentru a face dreptate în cazul încălcărilor flagrante ale legislaţiei, pentru că nu sunt eligibile pentru ajutor judiciar. Ca urmare, chiar dacă în România organizaţiile non-profit au capacitate deplină de a ataca în instanţă încălcări ale dreptului la mediu, taxele de timbru şi în special onorariile avocaţilor, dar şi ale experţilor constituie o piedică importantă.
Ghidul a fost redactat în cadrul proiectului ?Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) şi evaluarea strategică de mediu (ESM) - proces de transpunere şi implementare la nivelul factorilor implicaţi? şi a fost finanţat de UE prin programul PHARE.
Paula Safta, Antena3.ro
