Obiceiuri tradiţionale la început de an (VIDEO)

Trecerea în noul an nu se rezumă la petrecerile de revelion. Ziua de 1 ianuarie este rezervată mai multor obiceiuri tradiţionale, specifice fiecărei regiuni a ţării. În dimineaţa de Anul Nou, tinerii din Banat, Crişana şi Maramureş practică un obicei numit semănatul sau ?Cu rişcaşu?. Fiecare are în buzunar o mână de orez, grâu, secară sau porumb pentru semănat. Se spune Sănătate noului an şi se cântă ?Semăn grâu, semăn secară/ Până-n seară să răsară/ Până mâini, facem pâini/ La anul şi la mulţi ani?. Se spune că dacă în gospodărie, prima persoană care intră este o fată, vaca va avea viţică şi femeia va naşte fată, iar dacă primul care intră este un băiat, gospodarul va avea parte de băiat şi de parte bărbătească la animale. Seminţele se aruncă în casă, peste oameni, iar după "semănat" nu se mai mătură casa.

Un alt obicei de 1 ianuarie foarte răspândit este sorcova. Băieţi şi fete colindâ din casă în casă şi felicitând gospodarii, unul dintre ei lovind uşor, cu ramura înflorită, umărul celor felicitaţi. Se urează sănătate, belşug şi noroc în toate pentru anul care tocmai a sosit.

Sorcova este o crenguţă de brad sau o ramură artificială de diferite culori, împodobită cu flori, panglici şi beteală. Ramura verde purtată de urători simbolizează viaţa, tinereţea şi fericirea.

Se spune că dacă cel care intră primul în casă să te sorcovească este băiat, ai noroc tot anul.

OBICEIURI DE 1 IANUARIE ŢARĂ

Antena 3