Obiceiuri de 1 Mai: Armindeniul la români

De 1 Mai, în unele regiuni ale ţării, românii sărbătoresc "Armindenul", un vechi simbol al vegetaţiei care protejează recoltele şi animalele. În tradiţia populară, această zi semnifică începutul verii şi i se mai spune şi ?Ziua pelinului? sau ?Ziua beţivilor?. Conform tradiţiei, în dimineaţa zilei de 1 Mai se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porţilor şi caselor, dar şi intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oamenii şi animalele sa fie protejaţi de spiritele rele. Se mai spune în tradiţia populară că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra comunităţii, oamenii nu lucrează nici în casă, şi nici pe câmp.

În satele din Banat, Armindenul se pune la casele cu fete de măritat. Feciorii aduc noaptea o creangă verde şi o aşează în faţa porţii fără să fie văzuţi. Părinţii fetelor trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus şi să le dea de băut. În Ardeal, în ziua de Arminden se organizează petreceri cu lăutari la padure, cu friptură de miel şi caş proaspăt şi se bea vin roşu cu pelin, pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli.

La întoarcerea în sat, bărbaţii îşi pun liliac sau flori de pelin la pălării. Totodată, obiceiul aminteşte de prigonirea lui Iisus. Tradiţia spune că atunci când Irod a dat porunca uciderii pruncilor, a pus câte o ramură verde la fiecare poartă unde urma să aibă loc execuţia în ziua următoare. A doua zi însă au apărut ramuri verzi la toate casele, iar soldaţii lui Irod nu au mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.

Antena 3