O reţea de firme-fantomă înghite banii Capitalei

?Jurnalul Naţional? continuă dezvăluirile în legătură cu afacerea Expo-Flora. Investigaţiile jurnaliştlor au dus la concluzia că o întreagă reţea de firme fantomă se hrănesc cu bani de la buget, graţie unui mecanism bine pus la punct, din care fac parte mai mulţi angajaţi ai primăriei Capitalei.

În urmă cu două săptămani, ?Jurnalul Naţional? dezvăluia cum, în plină campanie de demolare a teraselor ilegale din Parcul Herăstrău, fosta Expo-Flora se transforma într-o cafenea. Toate iţele întregii afaceri duceau către reprezentanţi ai Partidului Democrat din Primăria Capitalei, cu concursul şefului Administraţiei Lacuri şi Parcuri, Virgil Cârstea, şi el membru PD.

Jurnaliştii au descoperit că firma căreia i-a fost încredinţat acest spaţiu transformat în cafenea, este SC Contex Business Group SRL. Firma este însă una fantomă, cu un asociat principal - un offshore înregistrat în Delaware, Statele Unite. Contractul încheiat pe 20 de ani este unul extrem de păgubos pentru primărie, întrucât chiria percepută pentru fosta Expo-Flora este de aproape 3 ori mai mică decât preţul pieţei. La numai un an de la asocierea cu Administraţia Lacuri şi Parcuri, firma a intrat în lichidare.

De fapt acesta este sistemul după care funcţionează întreaga afacere. Investigaţia desfaşurată de cei de la ?Jurnalul Naţional? scoate la iveală un întreg sistem de firme-fantomă care a pus mâna chiar pe contracte de zeci de milioane de euro. Sistemul funcţionează după un mecanism bine pus la punct: o firmă compusă dintr-un offshore cu 95% sau 99,9% şi o componentă românească minusculă, iar în fiecare an asociaţii se schimbă: iese un offshore, intră altul, iese românul, intră alt român.

Jurnaliştii susţin că în această afacere apar cu insistenţă două nume: Cătălin Vasiluţă, cel care potrivit declaraţiei lui Virgil Cârstea, i-ar fi propus afacerea cu cafeneaua şi Ginel Popa, cel care a semnat contractul cu Administraţia Lacuri şi Parcuri pentru Expo-Flora.

Cei de la ?Jurnalul Naţional? susţin că cei doi sunt clienţi fideli ai contractelor cu Primăria Capitalei. Numele lor apar şi în cazul licitaţiei pentru reparaţia a 11 şcoli bucureştene, organizate Primăria Capitalei în iunie 2006. Ca şi în cazul Kontex, mutarea s-a făcut după un contract cu bani publici. Nu a mai fost vorba însă despre o terasă în Herăstrău, ci despre un contract imens: peste 12 milioane de euro.

Antena 3