Descoperirea Peşterii Movila a uimet întreaga lume ştiinţifică. În galeria, lungă de aproape 200 m, primii exploratori au găsit un lac cu apă termală sulfuroasă.
Explorarea lacului dus la descoperirea câtorva încăperi mici, parţial inundate, în care trăiesc numeroase vieţuitoare nevertebrate: viermi, melci, gândaci sau scorpioni. După ce le-au cercetat, zoologii au descoperit 35 de specii noi. S-a constatat că fauna din Peştera Movile este unicată.
O altă enigmă a fost sursa de hrană care alimenta comunitate biologică subterană, deoarece în această cavernă nu se infiltrează apă de la suprafaţă. Apa sulfuroasă şi termală din peşteră (21 grade Celsius) circulă prin canale carstice închise şi vine din adâncul pământului.
Primăria Municipiului Mangalia a declarat Peştera Movile rezervaţie speologică. Cu toate că ecosistemul subteran se află chiar în mijlocul unei zone de exploatare a gazelor de şist. Companiei Chevron i-au fost alocate trei blocuri de teren în regiunea Dobrogea cu o suprafaţă de aproape 2.700 km pătraţi. Iar conform hărţii, rezervaţia speologică de la Movile se află fix în zona de exploatare.
Peştera a fost descoperită în anul 1986, când un grup de cercetători români care făcea cercetări asupra solului, pentru construirea unei centrale electrice în apropierea Mării Negre. Ei aveau să facă atunci cea mai mare descoperire a secolului.
Conţinutul de hidrogen sulfurat existent la Movile este de 8-12 mg/l. Atmosfera este săracă în oxigen (7-10%) dar bogată în dioxid de carbon (2-3.5%) şi cu un conţinut semnificativ de metan (1-2%).
Descoperirea peşterii nu i-a inspirat doar pe cercetători, ci şi pe scenariştii americani, care au scris o poveste plâcand de la acestă descoperire. Totodată unicitatea peşterii a fost ilustrată li în producţiile cinematografice "The Ends of the Earth: Secret Abyss of Movile Cave" şi "The cave".
