Primarul comunei, Georgică Pătraşcu, a declarat marţi, că galeria identificată la nivelul carosabilului, largă de 80 centimetri şi înaltă de aproximativ 170 de centimetri, va fi amenajată astfel încât să permită accesul turiştilor.
„După ce va fi explorată de speologi pe toată lungimea sa, în funcţie de datele pe care le vom primi de la aceştia, vom începe lucrări de lărgire a galeriei, electrificarea ei şi vom înfiinţa un muzeu cu specific minier. Extragerea cuprului se făcea pentru confecţionarea obiectelor de cult şi a monedelor“, a declarat Pătraşcu.
Potrivit primarului, mina apare menţionată în anul 1391, într-un document prin care Mircea cel Bătrân dăruia Mănăstirii Tismana „venitul care este al domniei mele de la roţile (de spălare a minereului de cupru - n.r.) lui Cip Hanoş“ (meşter din Ardeal).
„Conform altor documente, minele din zona Ponoarelor, Bratilovul şi Baia de Aramă, localităţi situate în nordul judeţului Mehedinţi, au fost utilizate şi de domnitorul Matei Basarab“, a afirmat Pătraşcu.
Pe raza comunei Ponoarele se află peste 60 de monumente istorice şi naturale, cele mai atractive fiind Podul lui Dumnezeu, Pădurea cu liliac, Peştera Ponoarele, Lacul Zaton, Peştera Bulba, Lapiezurile, Cheile şi Peştera Băluţei.
