O fisură în scoarţa terestră, motivul pentru care s-au prăbuşit trei clădiri în Bucureşti la cutremurul din '77

O fisură în scoarţa terestră care traversează Bucureştiul de la est la vest ar putea fi cauza prăbuşirii, la cutremurul din 1977, a trei clădiri care, teoretic, ar fi trebuit să fie sigure. Ipoteza a fost avansată de un inginer şi întărită de un geolog. Deşi trăiau într-o epocă a cenzurii, au menţionat-o în documentele referitoare la efectele cutremurului de acum 33 de ani.

28 de clădiri construite înainte de 1940 s-au făcut praf la cutremur. Dar şi trei dintre cele construite cu puţin timp înainte de 1977. Aflate pe o linie dreaptă între Fundeni şi Militari, care traversează Şoseaua Colentina, bulevardul Ana Ipătescu, Calea Victoriei, strada Ştefan Furtună. La Fundeni s-au dărâmat zidurile unei clădiri a spitalului, dar blocuri de la Lizeanu, Gara de Nord şi din Militari s-au prăbuşit.

La Lizeanu, pe locul blocului care s-a prăbuşit în 1977 este acum hotel. Din Centrul de calcul al CFR, de la Gara de Nord, a rămas doar clădirea de şase etaje. Iar în Militari, un sfert din bloc a intrat în pământ, restul s-a prăbuşit peste stradă. Un alt bloc a fost construit imediat în acelaşi loc.

Emil Sever Georgescu era membru în comisia care studia efectele cutremurului. A unit cele trei clădiri. I-a dat o linie dreaptă. A suprapus harta lui peste cea a geologilor, care evidenţia fisurile de sub oraş. Şi a descoperit că cele trei construcţii se aflau chiar pe o fisură.

Potrivit specialiştilor, urmează un nou cutremur, dar nu unul cu urmări grave.


?Nu poate fi un cutremur adânc pentru că nu e încărcat sistemul, nu are cum? spune Gheorghe Mărmurean, directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului ?Nu urmează cutremur de suprafaţă de tip 4 martie, ci de adâncime, de tip 1940? adaugă el.

Specialiştii ne asigură că seismele nu se produc periodic. Nu există ciclicitate, atâta vreme cât acestea s-au întîmplat după 37, 102, 36 şi 64 de ani.

Observator